Notiunea de hemostaza ( din grecescul hemo = sange si stasis = oprire) este un proces biologic complex care apare ca o reactie de aparare a organismului impotriva hemoragiei, in care actioneaza spontan trei elemente: peretele vasului lezat, plachetele sanguine si coagularea. Hemostaza se produce deci in trei timpi care de fapt actioneaza aproape concomitent: a) timpul vascular (parietal), b) timpul plachetar si c) timpul plasmatic (coagularea sangelui). Succesiunea aproape simultana a timpilor hemostazei a determinat pe unii autori sa recunoasca numai doi timpi:
- timpul vasculoplachetar (hemostaza imediata) reprezinta formarea trombusului alb (dopul hemostatic), sau cuiul plachetar al lui Hayem si
- timpul plasmatic (hemostaza tardiva) care consta in constituirea unui cheag sanguin extra si probabil intravascular, care realizeaza oprirea definitiva a hemoragiei.
Timpul vasculoplachetar incepe imediat ce apare o lezare vasculara. Realizarea hemostazei imediate este rezultatul unor procese simultane hemodinamice locale si al aderarii si agregarii plachetelor sanguine. Modificarile hemodinamice locale constau dintr-o vasoconstrictie activa reflexa, imediata insa tranzitorie, a vasului lezat, cu diminua refluxului sanguin la nivelul plagii unde se va produce aderarea si agregarea plachetelor. In contact cu suprafetele aspre (lezarea peretelui vascular) plachetele se distrug, devin aderente, aglutineaza, sufera rapid fenomenul de metamorfoza vascoasa, eliberand elemente cu actiuni importante (factorul III fosfolipidic, serotonina, histamina, catecolamine, ADP etc.). Agregarea plachetara fiind initial reversibila, interventia unui factor plasmatic (trombina sau factorul anti-Willebrand si a ionilor de calciu) asigura agregarea a noi plachete, cu realizarea in final a unui dop plachetar (tromb alb) care obstruiaza plaga vasculara.
Timpul plasmatic reprezinta coagularea propriu-zisa, fenomen care va consolida oprirea hemoragiei, realizata initial de trombul plachetar care este fragil, putand fi usor dislocat. Hemostaza este definitiva numai cand fibrinogenul din interiorul trombului plachetar si de la suprafata acestuia se transforma in fibrina, sub actiunea trombinei.
Pentru intelegerea mai buna a mecanismelor coagularii, redam in tabelul nr.3, denumirea actuala a diferitilor factori care intervin in acest proces.
Schematic, procesul coagularii poate fi impartit in trei etape principale;
tromboplastinoformarea (trombokinaza)
trombinoformarea
fibrinoformarea
Tabel 3 Factorii plasmatici ai coagularii
Denumirea internationala |
Termeni uzuali |
Sinonime |
I |
Fibrinogen |
|
II |
Protrombina |
|
III |
Tromboplastina tisulara (trombokinaza) |
|
IV |
Calciul |
|
V |
Proaccelerina |
Factor labil. Plasma ac. globulin. |
VI |
Accelerina |
Serum accelerin globulin |
VII |
Proconvertina |
Factor stabil. SPCA (serum prothrombin accelerator) |
VIII |
Factor antihemofilic A |
Globulina antihemofilica (Tromboplastinogen) |
IX |
Factor antihemofilic B |
Christmas factor PTC (plasmathromboplastin component) |
X |
Factor Stuart |
Stuart-Prower factor (Prow«r factor) |
XI |
P.T.A. |
Plasma thromboplastin antecedent |
XII |
Factorul Hageman |
Factor de stabilizare a fibrinei |
XIII |
F.S.F
L.L.F |
Laki-Lorand factor |
Formarea tromboplastinei (dureaza 5-6 minute) se efectueaza prin actionarea concomitenta a unor factori plasmatici si a unor factori tisulari.