Explorarea radiologica a rinichilor si cailor urinare ofera informatii cu privire la starea lor anatomica, dar si indicii cu privire la starea lor functionala. Indicatiile utilizarii unei anumita metode vor fi folosite cu discernamint, avand grija sa nu aducem unele prejudicii bolnavului si sa nu incarcam inutil serviciile de explorare.
Radiografia renala simpla (pe gol) precede orice radiografie cu substanta de contrast, putandu-ne limita uneori numai la aceasta metoda. Executata cu o buna pregatire a bolnavului si cu o tehnica corespunzatoare, ofera informatii asupra: formei, pozitiei, volumului, mobilitatii, precum si a prezentei unor calculi opaci, calclficari intrarenale, tuberculoza renala, corpi straini etc.
Urografia intravenoasa (pielografia descendenta) este o metoda curenta de explorare morfofunctionala a rinichiului si cailor urinare cu ajutorul unei substante de contrast administrata pe cale intravenoasa, dupa ce in prealabil s-a facut testarea sensibilitatii la iod a pacientului. Urografia nu poate fi efectuata in stari grave de insuficiente cardio-renala, ciroza hepatica, astm bronsic, tuberculoza pulmonara activa, boli febrile etc.
Pentru realizarea unei bune radiografii se vor executa clisee succesive dupa cum urmeaza: o radiografie pe gol, a doua la cateva minute dupa administrarea substantei de contrast, apoi se comprima abdomenul cu o centura pneumatica (pentru a impiedeca scurgerea rapida a substantei de contrast), la 5 minute dupa compresiune se executa un al treilea cliseu, al patrulea dupa decompresie si al cincilea se poate efectua in ortostatism.
Radiografiile bune permit aprecierea marimei rinichilor, formei lor, pozitiei bazinetelor, aspectul morfologic al calicelor si bazinetului, a ureterelor si a vezicei urinare. Prin urografie se pot evidentia anomalii congenitale, rinichii polichistici, tuberculoza renala, hidronefroza, pielonefrita, litiaza renala, stricturi sau dilatari ale ureterelor etc. Compararea imaginilor bilateral ofera informatii asupra functiei de eliminare care poate fi perturbata pina la stadiul de rinichi mut. Rinichiul mut radiologie se deceleaza in caz de: hipertensiune intrabazinetala (hidronefroza), compresiuni extrinseci (tumori, formatiuni chistice), rinichi aplastic, leziuni destructive severe.
Pielografia retrograda (ascendenta, urete-ropielografia) practicata in serviciile de urologie, consta in administrarea substantei de contrast prin cateterism ureteral, sub control cistoscopic. Este indicata pentru evidentierea unor obstructii ureterale si pentru a stabili cauza unui deficit functional unilateral.
Nefrograma se obtine prin executarea de radiografii prin tehnica perfuziilor. Se vor surprinde imaginile date de captarea si excretia substantei de contrast de catre tubii proximali, deci se va aprecia momentul intensitatii maxime si a stergerii imaginii renale. Se vor executa clisee la jumatatea timpului de perfuzie, la sfarsitul acesteia si apoi la 5, 10, 15, 30, 45, 60 minute, uneori, chiar la 120 minute. Aceasta tehnica permite aprecieri de finete asupra functiei celulelor tubulare proximale. Astfel in pielonefrita timpul de persistenta al nefrogramei este prelungit (captare apropiata de normal, cu existenta unui deficit de excretie). In glomerulonefrite, captarea si excretia substantei opace se face in ritm normal.
Arteriografia renala se realizeaza prin injectarea substantei de contrast in aorta (translombar) sau in artera femurala. Efectuarea de radiografii la intervale foarte mici (2-3 sec., 6 sec., 8 sec.) sau la intervale si mai mici, permite evidentierea celor trei timpi:
timpul arterial (arteriograma renala) da relatii asupra distributiei topografice ale arterei renale si ramurilor sale, fiind de mare utilitate in diagnosticul anomaliilor congenitale, sau deplasarilor determinate de tumori sau formatiuni chistice;
timpul parenchimatos (nefrograma precoce) evidentiaza omogenitatea contrastului renal, da relatii asupra capilarelor si tubilor renali, asupra corticalei renale, asupra capacitatii functionale a nefronilor activi;
timpul venos (nefrograma tardiva) da relatii asupra functiei tubulare, prin remanenta substantei radioopace in unele zone ale rinichiului.
Arteriografia renala selectiva consta in introducerea unilaterala, prin cateterism femural, a subatantei de contrast, abordind in felul acesta numai un singur rinichi.
Este o metoda extrem de utila in stabilirea etiologiei renovasoulara unei hipertensiuni arteriale, in diagnosticul unor tumori sau anomalii renale, a rinichiului mut functional sau altor boli renale neprecizate.
Arteriografia renala va fi evitata la cei care prezinta sensibilizare la iod, la bolnavii cu sechele de infarct miocardic, la cei cu insuficiente cardio-renale sau hepatice severe.
Retropneumoperitoneul , folosit mai ales in urologie, serveste la stabilirea diagnosticului unor tumori renale sau suprarenale. Pentru aceasta se injecteaza aer in tesutul celular al fasciei transversalis (calea de abordare este cea presacrata, unde se injecteaza 800-1000 ml aer care va difuza pana in lojile renale) realizandu-se un contrast care permite o vizibilitate mai buna a umbrelor renale.