tratamentul colicii renale

Durerile foarte violente din colica renala reclama masuri urgente si eficiente. Pe langa combaterea durerii este necesara si indepartarea contracturii ureterale, pentru ca piatra sa poata ajunge in vezica.
Pentru obtinerea acestor efecte este valoroasa asocierea unui medicament analgezic cu un medicament spasmolitic.
De regula amestecul celor doua medicamente se injecteaza lent intravenos. Nu rareori durerile dispar inca din timpul injectarii sau la putin timp dupa terminarea acesteia.
O colica litiazica violenta nu poate fi intrerupta prin administrarea unei simple tablete contra durerii. Trebuie asociat un medicament analgezic cu unul spasmolitic.
Cand in timpul colicii nu se poate procura un astfel de medicament, durerile pot fi diminuate printr-un mecanism reflex: se injecteaza 1 ml apa distilata direct in grosimea  pielii (intradermie). Introducerea apei distilate determina o durere vie locala si nu rareori dispare spasmul de pe ureter. Din pacate efectul acestei metode este trecator, caci dureaza  doar cateva ore.
Daca dupa administrarea amestecului de medicamente citite sau injectarea apei distilate durerea a disparut, acest efect trebuie consolidat pentru a evita pe cat posibil aparitia unei noi colici.
 

Tratamentul medicamentos se prescrie numai de catre medic. Numai acesta poate stabili felul si cantitatea medicamentelor, adaptarea lor la fiecare caz in parte.
Tratamentul colicii renale poate fi completat eficient cu ajutorul unor mijloace ajutatoare.
Pe primul loc se afla aplicarea de caldura sub forma de bai fierbinti de sezut, dusuri, sticle cu apa calda perna electrica cu namol etc. Efectul caldurii este spasmolitic si vasodilator.
Datorita voilentei durerilor se pierd uneori din vedere masurile elementare de precautie in aplicarea caldurii. Astfel daca perna electrica se regleaza la temperaturi prea ridicate, se pot produce arsurii de gradul I si II; alteori baia se pregateste nu prea fierbinte putand determina complicatii  cardiace si circulatorii.
Incetinirea tranzitului intestinal (ileusul paralitic) ce poate insoti colica ureterala accentueaza suferinta bolnavului, (prin greturi, meteorism,  abdominal) si stanjeneste evacuarea spontana a scaunului. Aceste tulburari pot fi combatute printr-o clisma inalta cu apa calduta sarata, cu un adaos de purgative (o lingurita ulei de ricin).
Daca  toate aceste masuri nu pot opri colica si se instaleaza semnele unei tetentii de urina se  impune internarea bolnavului intr-un spital.
Prin cateterism ureteral durerile sunt calmate aproape spontan: cateterul ureteral se introduce in ureter pana depaseste locul unde este blocat  calculul iar urina acumulata deasupra calcululi se scurge rapid si durerea dispare instantaneu.
Cateterul poate fi lasat pe loc timp de 1—2 zile, sub protective de antibiotic. In unele cazuri, dupa indepartarea cateterului are loc eliminarea spontana a calculului.
Colica renala apare in momentele si imprejurarile cele mai neprevazute. Niciodata medicul nu este prezent din primul moment. De aceea,  bolnavul litiazic trebuie sa fie permanent pregatit in vederea autoajutorului, pana la venirea medicului. Printre primele masuri se numara   introducerea unui supozitor cu efect spasmolitic (Lizadon) si administratea unui analgezic (Algocalmin) ca si o baie fierbinte de sezut.
De multe ori colica renala poate fi oprita cu aceste mijloace simple.

Care este atitudinea intr-o colica renala ?
1. Bolnavul nu trebuie sa intre in panica datorita durerilor mari.
2. Se va administra imediat un calmant al durerilor si un supozitor spasmolitic.
3. Se va face o baie fierbinte de sezut sau se va aplica  perna electrica.
4. Se va anunta imediat medicul.