arteriopatie - evolutie.prognostic

 Evolutie. Prognostic

Prognosticul pacientilor cu boala vasculara periferica este determinat de extensia bolii arteriale, de severitatea ischemiei, de posibilitatea si rapiditatea refacerii fluxului arterial si de coexistenta altor afectari vasculare.

Pacientii simptomatici prin claudicatie intermitenta pot avea o evolutie cu stabilizarea sau chiar ameliorarea simptomatologiei (in unele studii pana la 75% din pacienti), prin dezvoltarea circulatiei colaterale sau reducerea nivelului de activitate fizica. La alti pacienti (aproximativ 25%), se constata progresia simptomatologiei, fie lent, fie rapid (mai frecvent), prin episoade de ischemie subacuta si chiar acuta, prin tromboza suprapusa pe leziunile aterosclerotice sau tromboza colateralelor. Dintre acesti pacienti, intre 5 si 10% necesita interventie de revascularizare (chirurgicala sau interventionala), iar un procent de 1,2-1,6% necesita amputatii, agravarea bolii fiind mai frecventa si mai grava la pacientii cu diabet zaharat. La pacientii cu progresie spre ischemie critica, prognosticul este sever daca nu se poate realiza revascularizare.

Pacientii cu arteriopatie obliteranta au risc mai mare de afectare a arterelor coronare sau carotide decat cei fara arteriopatie; 60-80% dintre pacientii cu boala arteriala periferica au si leziuni coronariene semnificativc demonstrate angiografic si aproximativ 12-25% au si leziuni carotidiene semnificative.

Pacientii cu boala arteriala periferica au risc crescut pentru morbiditate si mortalitate cardiovasculara, atat pacientii simptomatici cat si cei asimptomatici. Mortalitatea anuala a acestor pacienti, combinata cu rata de evenimente acute cardiovasculare este de 4-5%/ an si creste la 6% in caz de revascularizare. Mortalitatea este mai mare la cei cu afectare arteriala severa, in caz de ischemie critica (aproximativ 25%) si la cei care necesita amputatii (putand ajunge pana la 45%).

Riscul de deces de cauza cardiovasculara la pacientii cu boala vasculara periferica este mai mare decat la pacientii fara arteriopatie (de 6 ori mai mare), iar la pacientii cu simptome severe prin afectarea vaselor mari riscul creste de pana la 15 ori.

Interventiile de revascularizare periferica (chirurgicala sau interventionala) pot imbunatati simptomatologia, statusul functional si calitatea vietii, dar nu au nici un impact pe supravietuire. Chiar dupa revascularizarea miocardica cu succes pacientii care asociaza si boala arteriala periferica raman cu mortalitate crescuta (OR - 2,77) fata de cei cu revascularizare miocardica si fara afectare arteriala periferica.