hipertensiunea

Ucigasul tacut

Fiecare al patrulea roman adult are valori ale tensiunii arteriale prea ridicate. Fata de cei cu valori tensionale normale, persoanele hipertensive au o probabilitate de trei ori mai mare de a suferi un infarct miocardic, de cinci ori mai mare de a dezvolta insuficienta cardiaca si de opt ori mai mare de a avea un accident vascular cerebral.

Cum pot sa stiu daca am hipertensiune?

Hipertensiunea este definita ca fiind cresterea constanta a presiunii (tensiunii) arteriale sistolice (numarul mai mare) peste 140 si/sau a presiunii (tensiunii) diastolice (numarul mai mic) peste 90. Desi nu da nici un simptom (tocmai de aceea se numeste boala tacuta, sau silentioasa), cresterea valorilor tensiunii arteriale produce modificari progresive ale vaselor de sange, pana ce apare cu brutalitate primul semn - de obicei reprezentat de un accident vascular cerebral sau un infarct.

Care este cauza cresterii tensiunii arteriale?

Intr-un numar redus de cazuri, este vorba de anumite tipuri de tumori sau de anumite boli ale rinichiului. In 90% din cazurile de hipertensiune insa, nu se poate gasi nici o cauza. Acest tip de hipertensiune se numeste hipertensiune esentiala. Urmatorii factori contribuie la aparitia hipertensiunii esentiale: Ingestia crescuta de sare. Poate va surprinde sa aflati ca hipertensiunea este o raritate pentru 80% din populatia pamantului. In zonele respective, ingestia de sare este foarte scazuta, iar obezitatea este o exceptie. Oamenii acestia sunt activi, iar alimentatia lor este formata in majoritate din produse bogate in fibre si sarace in grasime. in schimb, in regiunile unde ingestia de sare este crescuta, ca de exemplu in Japonia, boala hipertensiva este epidemica, afectand aproximativ jumatate din populatie. Romanii consuma in medie 10 pana la 20 g de sare pe zi. Aceasta inseamna 2-4 lingurite de sare sau aproximativ de 10-20 de ori cantitatea necesara...

Obezitatea

Aproape toti cei care au un exces ponderal semnificativ vor suferi in cele din urma de hipertensiune. Este doar o chestiune de timp. Placile ateromatoase arteriale. Acestea ingusteaza si astupa lumenul arterial, fortand organismul sa mareasca presiunea de circulatie a sangelui pentru a se putea asigura tuturor celulelor necesarul de oxigen si substante nutritive.

Estrogenul

Acest hormon, care se gaseste in pilulele folosite in scop anticonceptional sau pentru ameliorarea simptomelor menopauzei, are si un efect de retinere a sarii in organism. Aceasta duce la retentia excesiva de fluid, ceea ce determina cresterea tensiunii arteriale.

Alcoolul

Studiile stiintifice efectuate au demonstrat ca ingestia de alcool este raspunzatoare de 5-15% din totalul cazurilor de hipertensiune obisnuita (esentiala).

De ce consuma romanii atat de multa sare?

In zilele noastre este greu sa ocolesti sarea. Aproximativ trei sferturi din sarea pe care o consumam provine din alimente semipreparate sau din gustari. Este foarte usor sa-ti dezvolti gustul pentru sare, alimentele si gustarile sarate facandu-si cu prisosinta datoria in acest scop. Ce se poate spune despre medicamentele antihipertensive? In ultimii ani s-a sintetizat o avalansa de medicamente capabile sa scada tensiunea arteriala. Unele dintre ele sunt indispensabile in situatii de urgenta. Majoritatea dau rezultate rapide, de unde si popularitatea de care se bucura in randul bolnavilor, atrasi de magia solutiilor facile. O privire mai atenta asupra medicamentelor antihipertensive dezvaluie insa lucruri nelinistitoare: medicamentele nu vindeca hipertensiunea, ci doar ajuta la tinerea ei sub control. In multe cazuri, tratamentul trebuie continuat toata viata, in plus, ele au o serie de efecte secundare neplacute, printre care oboseala, depresia si scaderea apetitului sexual. Mai mult decat atat, desi aceste medicamente au un efect protector fata de accidentele vasculare cerebrale, ele nu exercita nici un fel de protectie fata de ateroscleroza coronariana (astuparea arterelor inimii). De fapt, ele pot favoriza ateroscleroza, diabetul si artrita gutoasa.

Ce alternative ne raman?

Un numar de studii stiintifice au aratat ca efectuarea de modificari simple in alimentatie si in modul de viata este in masura sa readuca la normal valorile tensionale in majoritatea cazurilor de hipertensiune esentiala, in decurs de cateva saptamani, si aceasta in conditiile renuntarii la medicamentele antihipertensive. O mare parte din populatie are o sensibilitate crescuta la sare si va beneficia de pe urma reducerii sarii din alimentatie.

Scaderea in greutate determina, de obicei, si scaderea tensiunii arteriale. Eliminarea excesului ponderal este deseori singurul tratament necesar corectarii valorilor tensionale aflate in crestere. Adoptarea unui regim alimentar bogat in fibre si sarac in grasime determina scaderea tensiunii arteriale cu cca 10% chiar in absenta reducerii excesului ponderal si a restrictiei saline. Se pare ca raspunzatoare de aceste schimbari favorabile este subtierea sangelui, rezultat al reducerii consumului de grasime. Excluderea alcoolului din dieta, pe langa faptul ca va scadea tensiunea arteriala, va aduce organismului si o serie de alte beneficii. Exercitiul fizic scade tensiunea arteriala prin reducerea rezistentei arteriale periferice. In plus, exercitiul fizic regulat promoveaza bunastarea organismului si sanatatea in general. Atentie! Cei care folosesc medicamente antihipertensive nu trebuie sa-si asume competenta de medic si sa modifice dozele sau sa opreasca administrarea acestora cu de la sine putere. Insa toti cei care sunt dispusi sa practice modificari sanatoase in stilul de viata vor descoperi ca medicii lor sunt, de obicei, foarte dispusi sa-i ajute in aceasta privinta. Si hotul poate fi jefuit...  Fiecare al saptelea deces este produs de un accident vascular cerebral (AVC). Mii de romani zac paralizati de pe urma AVC. Dupa cancer si SIDA, AVC este una dintre cele mai de temut si mai invalidante boli care afecteaza lumea civilizata. Mai mult de jumatate din cei care au suferit un AVC mor in primele sase luni dupa aceea, iar o treime din totalul supravietuitorilor necesita ingrijiri zilnice pentru tot restul vietii. 10% dintre supravietuitori isi petrec restul vietii in institutii de ingrijire specializate.