DEGERATURILE
Prin degeraturi se inteleg tulburarile locale si generale produse prin actiunea frigului asupra tesuturilor. Frigul actioneaza prin doua modalitati: prin modificari in protoplasma celulara si prin tulburari in circulatia sangelui (constrictii vasculare), care se reflecta asupra tesuturilor. Sub actiunea frigului se produc si tulburari ale sistemului nervos, care explica somnolenta degeratului si uneori starea de soc. Prin analogie cu arsurile, degeraturile sunt clasificate tot in trei grade: gradul I pielea se inroseste; gradul al II-lea apar vezicule; gradul al III-lea apar modificari importante mergand pana la gangrena. Primul ajutor consta in incalzirea treptata a degeratului. Incalzirea brusca poate determina o vasodilatatie intensa, cu stare de colaps si moarte, incalzirea treptata se face intr-o camera cu temperatura putin peste zero grade sau intr-o baie rece generala, incalzita treptat. Daca bolnavul poate sa bea i se vor da lichide reci, apoi, dupa ce isi recapata temperatura normala, i se pot da lichide calde.
Masuri locale. In degeraturile de gradul I se pot face frictii cu zapada sau bai locale reci, incalzite treptat. In degeraturile de gradul al II-lea si al III-lea se va aplica un pansament steril si accidentatul va fi transportat de urgenta la spital.
ELECTROCUTAREA
Accidentele determinate de curentul electric au o mare importanta din cauza gravitatii lor. Se apreciaza curentul alternativ a fi de 3-5 ori mai periculos decat cel continuu. Efectele daunatoare ale curentului electric sunt in functie de puterea si intensitatea acestuia (voltaj, amperaj), de timp si de drumul pe care-l parcurge in corpul omenesc. Curentul de 70-120 volti poate provoca moartea prin oprirea inimii. Intre 120 si 220 volti poate determina alterari ale centrilor nervosi ai respiratiei si moartea consecutiva. Peste 240 volti, moartea se poate produce prin amandoua mecanismele (oprirea inimii si respiratiei), in privinta intensitatii, la 25 amperi se produc contracturi musculare, iar la 50 amperi poate surveni moartea prin oprirea inimii. Este important de retinut ca trecerea curentului numai prin membrele inferioare este mai rar fatala, in timp ce trecerea lui prin membrele superioare sau torace (mai aproape de inima) determina frecvent accidente grave. Pe langa oprirea inimii sau a respiratiei, curentul electric produce si leziuni locale (arsurile electrice). Din cele aratate rezulta ca electrocutarea poate imbraca mai multe forme:
-electrocutarea cu pastrarea cunostintei, forma cea mai usoara si care nu lasa urmari;
-electrocutarea cu pierderea cunostintei, dar cu pastrarea circulatiei si respiratiei; aceasta poate lasa sechele nervoase (paralizii sau tulburari psihice);
-electrocutarea cu oprirea respiratiei, inima continuand inca sa functioneze;
-electrocutarea cu oprirea simultana a respiratiei si a inimii.
Interventia in caz de electrocutare urmareste: 1) scoaterea electrocutatului de sub tensiunea electrica; 2) acordarea primului ajutor.
Scoaterea de sub tensiune se realizeaza prin intreruperea curentului, avand grija de a preveni caderea accidentatului, daca acesta este la inaltime, si prin indepartarea accidentatului de conductorul electric. Nu trebuie atinsa pielea, deoarece fiind buna conducatoare de electricitate, transmite curentul. Accidentatul va fi tras de poalele hainei sau cu ajutorul unei franghii uscate. Daca avem manusi de cauciuc le vom folosi pentru a-l apuca direct pe accidentat.
Scurt circuitarea consta in descarcarea curentului in pamant prin intermediul unui fir metalic aruncat peste retea, celalalt capat fiind fixat in pamant.
Primul ajutor se aplica in functie de efectul electrocutarii. In forma in care sunt pastrate cunostinta si functiile vitale, electrocutatul va sta in repaus cateve ore si va fi supravegheat, in forma in care accidentatul si-a pierdut cunostinta el va fi transportat intr-o camera linistita si bine ventilata. I se fac masaje si este invelit cu cearsafuri calde. Fiind vorba de o forma mai grava se impune a fi transportat la unitatea medico-sanitara. In cazul cand s-a produs oprirea respiratiei se va aplica cu maximum de urgenta respiratia artificiala, fara intrerupere, pana la sosirea medicului. Respiratia artificiala va fi continuata tot timpul transportului spre spital, daca accidentatul nu-si revine. In forma in care s-a produs si oprirea inimii, se vor institui atat respiratia artificiala, cat si masajul cardiac, asa cum sunt descrise in paginile ce urmeaza. Leziunile locale vor fi pansate corect pentru a le proteja de infectie, dar pansarea se lasa totdeauna pe planul al doilea in raport cu respiratia artificiala si masajul cardiac. In cadrul electrocutarii se situeaza si accidentul determinat de descarcarea electrica prin trasnet. Primul ajutor in caz de lovitura de trasnet consta in asezarea accidentatului intr-un loc ferit si aplicarea respiratiei artificiale sustinute (eventual si a masajului cardiac).
INGHITIREA CORPILOR STRAINI
Aceste accidente se produc in special la copii. Pot fi inghitite corpuri diferite, dintre care unele ascutite cum ar fi acele sau cuiele. Corpii straini fara ascutis (monezi, nasturi, margele ) nu prezinta un pericol prea mare, neputand rani mucoasele digestive. In schimb, corpurile ascutite pot produce anumite complicatii. Din fericire, corpurile straine sunt eliminate, de obicei, dupa 48-72 de ore, prin scaun. Pentru a usura progresiunea corpului strain ascutit in tubul digestiv si a proteja mucoasa se va administra sparanghel sau praz. In lipsa lor se pot da bucatele mici de vata inmuiate in lapte. Corpul strain inghitit trebuie cautat in scaun pana la eliminare.