hematopoieza si organele hematopoietice

 Hematopoieza este una dintre functiile vitale ale organismului si consta in producerea celulelor sangelui. Acestea sunt globulele rosii, globulele albe si trombocitele, fiecare dintre ele avand un rol fiziologic bine definit. Opusa hematopoiezei este hemoliza sau functia martiala, fenomen care are loc in mod normal in splina si care consta in distrugerea globulelor rosii imbatranite.
Hematopoieza are loc in mod normal in maduva rosie a oaselor si in foliculii limfatici (ganglioni, splina, amigdale etc.). In unele stari de boala, ca o redesteptare a potentialitatilor latente ale tesuturilor organismului, se pot dezvolta focare de hematopoieza si in alte Iocuri.
MADUVA OASELOR
Maduva hematogena a oaselor se gaseste repartizata la adult in corpurile vertebrelor, in oasele craniului, in stern, coaste, omoplati si oasele iliace, precum si in oasele mici ale mainilor si picioarelor si partial in capetele oaselor lungi. In restul oaselor se gaseste maduva galbena, care nu are rol in hematopoieza.
Maduva rosie hematogena, cu toate ca este raspandita in diferite oase, formeaza un organ unitar, care se comporta peste tot la fel, iar reactiile ei sunt identice, unitare si generale. Maduva oaselor produce, in general, trei serii de celule circulante, care provin din aceeasi celula mama:
- seria rosie, corespunzand in sangele circulant globulelor rosii (hematii);
- seria alba, corespunzand in sangele circulant globulelor albe (leucocite);
- seria megacariocitara, corespunzand in sangele circulant plachetelor sanguine (trombocite).
Actul final de evolutie medulara a celulelor sangelui, provenit din cele 3 serii (diabaza) este un fenomen activ, de trecere a celulelor maturizate din maduva in circulatia sanguina. Celulele care alcatuiesc seria alba si cea trombocitara emit prelungiri protoplasmatice (pseudopode), cu ajutorul carora traverseaza singure peretele vascular si patrund in circulatia generala. Pentru ca globulele rosii nu au posibilitatea sa emita pseudopode, se dezvolta cuiburi de elemente ajunse la maturitate si se petrece un fenomen asemanator spargerii unui abces: globulele patrund in sange prin dislocarea unui perete vascular.
TESUTUL LIMFATIC
Se gaseste raspandit in intregul organism si este cuprins in organe speciale, ca splina, ganglionii limfatici, timisul, amigdalele sau in formatiuni limfatice, ca foliculii limfatici si nodulii limfatici.
In tesutul limfatic ia nastere un tip de globule albe numite limfocite. Acestea, impreuna cu celelalte leucocite, au rol important in apararea organismului contra infectiilor.
Tesutul limfatic are in general ca structura de baza foliculul limfatic. Aceasta formatiune consta intr-o aglomerare de celule specifice in jurul unui vas sanguin, formand un fel de nodul. Foliculii limfatici reprezinta locul de formare a limfocitelor, care trec in numar mare in circulatie in cursul afectiunilor cronice, ca tuberculoza, si in unele boli infecto-contagioase (tusea convulsiva). La nevoie, organismul are posibilitatea sa-si dezvolte noi foliculi limfatici in lungul cailor limfatice. Acest fenomen se produce pe seama celulelor din peretii vaselor limfatice.
FICATUL
Ficatul este sediul hematopoiezei numai in perioada embrionara, intrauterina. El poate insa deveni hemato-formator in anumite boli de sange.