
Majoritatea simptomelor socotite specifice bolilor de inima, ca palpitatiile, dispneea, edemele, durerile precordiale, pot fi determinate si de alte boli.
Durerea apare in cele mai diferite boli ale aparatului circulator: angina pectorala, infarctul miocardic, pericarditele, unele afectiuni valvulare ca stenoza mitrala, anumite boli ale aortei sau ale arterelor extremitatilor. Durerile in regiunea inimii nu se datoresc totdeauna unei boli de inima, ele putand fi provocate si de nevralgii intercostale, inflamatii ale pleurei etc.
Palpitatiile sunt bataile pe care bolnavii le simt si supara, desi ele nu au totdeauna o semnificatie patologica; inima, organ prin excelenta excitabil si contractii, poate fi determinata deseori, de numerosi factori, sa bata in alt tempo sau neregulat; printre cauzele generatoare de palpitatii sunt starile nervoase si intoxicatiile cu tutun, alcool sau cafea. Uneori, palpitatiile se datoresc afectiunilor altor organe din vecinatate stomac, vezicula biliara, pleura etc), care influenteaza pe cale nervoasa activitatea contractila a inimii. Dispneea, dificultatea de a respira, se manifesta in numeroase feluri, de la setea de aer pana la formele dramatice de sufocare din edemul pulmonar. Dispneea cardiaca apare in anumite forme mai pronuntata in insuficienta cardiaca cand inima da semne de oboseala. Bolnavul nu mai poate sa stea culcat si, din cauza accentuatei lipse de aer, prefera sa doarma sezand pe un scaun sau cu capul rezemat de masa, pozitie care ii usureaza respiratia. Sa nu se uite insa ca bolnavul respira greu si in unele boli de plamani, in intoxicatiile acute, in anemiile severe.
Suflurile sunt niste sunete care se produc in aparatul respirator sau in aparatul circulator, asemanatoare cu zgomotul facut de o coloana de aer sau de lichid sub presiune, care scapa printr-un orificiu ingust. Unele sufluri sunt expresia unei boli de inima, altele nu au nici o semnificatie, mai ales la tineri. Foarte rar, suflurile sunt atat de intense si eventual insotite de un freamat, ca torsul pisicii, incat le poate percepe insusi bolnavul.
Edemul se caracterizeaza prin acumularea apei in tesuturi. Edemele moderate pot fi puse in evidenta prin apasarea cu degetul in regiunea tumefiata, unde se produce o infundare trecatoare a pielii.
In afara de edemele din insuficienta cardiaca exista si edeme renale, hepatice, varicoase, in limfangite si in unele boli endocrine.
Cianoza tradeaza o tulburare a oxigenarii sangelui cu cresterea concomitenta a bioxidului de carbon. Este vorba de culoarea vanata a pielii si mucoaselor, cu deosebire la nivelul buzelor si unghiilor. Cianoza se datoreste, in special, unor boli de inima sau de plamani. Diverse alte simptome se pot intalni in cursul unei boli de inima, desi obisnuit ele sunt determinate de suferintele altor organe. Aceasta demonstreaza raportul strans care exista intre inima si restul organismului. Vasele sanguine strabat tot organismul, ramificandu-se in capilarele microscopice de-a lungul carora sunt insiruite celulele componente ale tesuturilor si organelor, asemenea asezarilor omenesti pe malurile cursurilor de apa.