stari de urgenta provocate de unele boli

 HEMORAGIILE INTERNE EXTERIORIZATE
Sunt acele hemoragii care se produc in organe care comunica cu exteriorul prin orificiile naturale ale organismului. De cele mai multe ori survin ca o complicatie in cursul unor boli, cum ar fi: ulcerul gastric sau duodenal, tuberculoza pulmonara, piatra la rinichi etc. Una din cele mai frecvente hemoragii este scurgerea de sange din nas (epistaxis). Pe langa cauze locale, aceasta poate aparea si in unele boli generale, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau boli in care sunt alterate mecanismele normale ale coagularii sangelui (diatezele hemoragice).
Bolnavul va fi asezat pe un scaun cu capul usor aplecat inainte. Se face o compresiune cu degetul a narii care sangereaza. Daca totusi hemoragia nu se opreste se introduce cu blandete in nara respectiva o fasa de 0,5 m lungime si de 1-3 cm latime. Manevra se face cu multa prudenta si blandete folosind o pensa sau in lipsa acesteia un creion, betisor etc.
Indiferent de intensitatea sangerarii, chiar pentru hemoragii mici si care inceteaza rapid se recomanda ca bolnavul sa fie examinat si tratat de medic.
Eliminarea pe gura de sange, provenit din plamani sau caile respiratorii, se numeste hemoptizie. Sangele este de culoare rosie-deschisa, curat si este eliminat de obicei in timpul unui acces de tuse. Bolnavul este pus in repaus la pat intr-o camera bine aerisita si cu temperatura potrivita. Nu va vorbi, pastrand repausul vocal. Va fi sfatuit sa se abtina sa tuseasca. Alimentatia va fi lichida si rece (ceai, limonade, compot). Se va aplica o punga de gheata pe torace. I se vor administra bolnavului 2-3 lingurite cu sare intr-un pahar cu apa, pe care-l va bea. Hemoptizia constituie o stare de urgenta, fiind necesara solicitarea imediata a medicului.
Eliminarea prin gura de sange provenit din tubul digestiv se numeste hematemeza si este, de asemenea, o stare de urgenta. Sangele este de culoare rosie-inchisa, eliminat de obicei printr-o varsatura, putand fi amestecat cu resturi alimentare. Dintre cauzele acestui tip de sangerare amintim ulcerul gastric si duodenal, boala in care se intalneste frecvent aceasta complicatie.
Se recomanda ca bolnavul sa stea in repaus absolut; alimentatia va consta numai in lichide reci. Se aplica, de asemenea, o punga cu gheata pe abdomen. Daca eliminarea de sange se face prin intestin (melena), materiile fecale capata o culoare neagra ca pacura din cauza sangelui digerat.
Eliminarea de sange prin urina poate aparea in boli, ca: nefrite, tumori de rinichi sau cai urinare, diateza renala etc. Bolnavul va pastra repaus la pat si va urina intr-un borcan, urmand ca atunci cand va fi examinat de medic sa-i poata prezenta urina.
DURERILE TORACICE VIOLENTE
Pot fi determinate de un numar mare de boli: ale peretelui toracic (nevralgii), ale lobilor plamanului, pleurei, inimii si ale altor organe din cavitatea toracica. Medicul este singurul in masura sa precizeze cauza durerii si sa aplice masurile corespunzatoare. In unele boli, cum ar fi infarctul de miocard, durerea se poate insoti de o stare grava de soc. Cei din anturaj vor avea grija ca pana la venirea medicului (solicitat cu maximum de urgenta), bolnavul sa pastreze repausul si-l vor linisti.
DURERILE ABDOMINALE VIOLENTE
Durerile abdominale violente pot fi provocate de un numar mare de boli. In unele dintre acestea, ca apendicita acuta, peritonita acuta, ulcerul gastroduodenal perforat sau sarcina extrauterina rupta, este necesara interventia chirurgicala de urgenta.
Crize dureroase abdominale pot aparea si in boli ca litiaza biliara (eliminarea unei pietre prin caile biIiare), litiaza renala (angajarea unei pietre in ureter). La copii, dureri abdominale violente pot fi determinale, pe cale reflexa, de o boala acuta pulmonara (pneumonia) sau chiar da amigdalite acuta. In fata unui bolnav care prezinta dureri abdominale violente se procedeaza astfel; bolnavul va fi pus la pat, alimentatia se va suspenda sau se vor da cantitati mici de lichid rece (ceai). Nu se administreaza purgative, deoarece pot provoca accidente grave, cum ar fi perforarea apendicelui, in caz de apendicita. Nu se vor administra calmante, pentru ca acestea pot masca unele simptome. Se impune solicitarea asistentei medicale cu maxima urgenta.
CONVULSIILE LA COPII
Pot aparea In diverse boli, constituind un simptom care traduce o participare sau o suferinta a creierului in bolile respective. La sugari pot fi deseori ca un insotitor al unor stari febrile. Se iau urmatoarele masuri: copilul va fi izolat intr-o camera linistita, ferita de excitanti puternici. Se va mentine permeabilitatea cailor respiratorii in cazul cand acestea se astupa (curatirea blanda a fundului gurii). Se va face o baie calduta prelungita, temperatura apei va fi cu 8-10° sub temperatura corpului. In caz de febra mare sunt utile impachetarile umede. La sugari, un rol important in prevenirea convulsiilor febrile il are administrarea, la orice ridicare a temperaturii, a antitermicelor: piramidon, aspirina.