Contactati-ne:
0724.885.715
0724.885.715
0730.514.767
 
Cosul tau (0 produse)
Nu aveti niciun produs in cos.
 


Reduceri Newsletter Ajutor
   
Ekilibrium logo
home   •Clasificare produse   •Stiri   •Video   Oferte speciale    
Contact
Promotiile saptamanii
Comanda rapida    
Pachete
Cosmetice Bio
Produse
APARATE
Clasificare Produse
CARTI, CD-uri, DVD-uri
Igiena Personala
Tratamente
Produse pentru femei
Produse pentru slabit
Produse Bio
Pentru Copii
Produse Barbati
REGIM DE INGRASARE
Bucatarie
Diverse
Aparatura medicala
Dispozitive
Electrocasnice
Apicole
Sport
Ceaiuri
Unguente
Antistres
Uleiuri
Siropuri
Imunitate
Cosmetice
Love Sex
Mese de masaj


imunitatea celulara antineoplazica

 
Imunitatea celulara antineoplazica

In privinta imunitatii celulare antineoplazice aceasta actiune revine limfocitelor (Klein G., Sjogren, Klein E. si Hellstrom, 1960; Boyse, Bennet si Lilly, 1963; Gershon si Kondo, 1969) si macrofagelor (Hibberd si Metcalf, 1971). Daca slaba antigenitate a proteinelor tumorale constituie un avantaj pentru celula neoplazica in fata imunitatii tumorale, nu e mai putin real si faptul ca impotriva imunitatii celulare anticanceroase tumoarea dispune de capacitatea de a contracara, in buna masura actiunea atit a limfocitelor sensibilizate fata de celula neoplazica dar si asaltul macrofagelor. Recent, s-a aratat ca alfafetoproteina (AFP) umana joaca un rol important imuno-reglator in timpul dezvoltarii fetale, probabil suprimind raspunsurile limfocitelor derivate din timus la stimulii antigenici, alfafetoproteina umana dovedindu-se mai eficienta in inhibarea raspunsurilor limfocitelor umane decit AFP sintetizata in hepatom (Yachnin, 1976). S-a remarcat ca cea mai importanta si frapanta asemanare intre celulele neoplazice si cele ale trofoblastului sint reactiile lor antiinfiamatorii (Von Deft, 1975). Celulele canceroase secreta molecule antidiapedezice, inhiba macrofagii, exercita un efect paralizant asupra reactiilor inflamatoare normale, aceasta proprietate trofoblastica exercitindu-se la granita tumorii si a organismului ca o bariera invulnerabila. Astfel celula neoplazica evita reactia normala a organismului de respingere a tumorii.

In prezent un colectiv de cercetatori, alcatuit din R. Fauve, Brigitte Hevin, H. Jakob. J. Gallard sub conducerea prof. Francois Jacob (laureat Nobel) de Ia laboratorul de genetica celulara al Colegiului Frantei si Institutului Pasteur din Paris verifica experimental ipoteza potrivit careia Daca s-ar gasi o substanta capabila sa distruga aceasta bariera, s-ar reusi in acelasi timp sa se faca tumoarea canceroasa vulnerabila la insusi asaltul imunologic al organismului si — invers — imitand trofoblastul, sa se favorizeze transplantul. Dar echipa de savanti citata a precizat foarte recent in ziarul Le Nouvel Observaiteur ca nu este vorba decit de o ipoteza, o ipoteza promitatoare desigur, dar a trage concluzii pripite, a promite rezultate milioanelor de bolnavi si familiilor lor ar fi o grava eroare. Sint cercetari si experiente de laborator care deschid o cale noua in lupta impotriva acestui flagel.

Totusi, sistemul imun este un factor important de aparare a organismelor vii impotriva cancerului (Hersh Gutterman si Mavglivit, 1975; Prehn R. T., 1976, Friedrnan si Fialkow, 1976) si orice factor capabil sa inhibe (sa suprime) mecanismul de imunosupraveghere (ne referim aici si la terapia imunosupresoare asociata cu transplantarea de organ) determina o substantiala crestere a incidentei neoplasmelor maligne (Penn I. 1975; Moller G. si Moller E., 1975; Myburgh si Mitchison, 1976; Iorio Barzi, Merletti si altii, 1976).
Ptecind de la constatarea unei antigenitati tumorale specifice si a existentei unei reactii gazda contra tumoare, s-au incercat, experimental si clinic, numeroase metode de tratament imun. Mentionam ca in acest domeniu scoala romaneasca de oncologie a comunicat unele rezultate interesante (Costachel si colab., 1971). Trebuie specificat ca nici o reactie imuna nu da rezultate bune intr-o tumoare bine dezvoltata. Reactiile imune nu actioneaza efectiv decit pe un numar mic de celule neoplazice, numar care probabil variaza de la tumoare Ia tumoare. Din aceasta cauza, in prezent se vorbeste numai de o terapie combinata: exereza, iradiere sau substante citostatice administrate pina la obtinerea unei regresiuni cit mai importante a tumorii, urmate de o terapie imuna (Mariana Gociu, 1975).

Paralel cu terapia imuna antineoplazica, o importanta cel putin la fel de mare trebuie acordata autoreparatiei ADN-ului, precum si ingineriei genetice cu ADN specific speciei, inalt polimerizat, biologic activ (sau cu fractiuni genice active din aceasta macromolecula). Transferul de informatie generica normala in celule cu deficiente in substanta genetica constituie o metoda plina de perspective si in cadrul terapiei anticanceroase. Dealtfel, Alvin Toffler, autorul cunoscutei lucrari Socul viitorului, il citeaza pe dr. Robert Sinsheimer (presedinte ai Sectiei de biologie a Institutului de tehnologie din California) care, din varietatea cailor de tratament al cancerului considera ingineria genetica ca fiind cea mai valabila. Potrivit opiniei cunoscutului biofizician californian Pentru cancer, diabet, fenilcetonnurie va exista o terapie genetica. Va fi administrat ADN-ul adecvat in doze corespunzatoare (pag. 213) — metoda initiata de noi inca acum 14 ani, in terapia cancerului uman (vezi Anexa privind istoricul teoriei noastre asupra cancerogenezei). Iata deci A construi fiinte vii care sa fie copia exacta a altora; a cultiva microbi capabili sa produca medicamente ieftine sau sa ne scape de poluare; a corecta anomalii genetice in embrionul uman; a descoperi misterul cancerului — poate acestea ni le promite o noua ramura a biologiei, ingineria genetica (din ..l’Expresso).

Putem afirma ca in general lupta pe plan terapeutic impotriva cancerului implica doua fronturi:
1.Unul prin care se actioneaza distructiv asupra celulelor neoplazice, folosind, dupa caz, o terapie combinata (stimulare imuna, substante citostatice, exereza, iradiere), astfel incit, potrivit statisticilor actuale ale OMS, se pot obtine rezultate remarcabile (regresiuni importante si de durata ale tumorii, vindecari verificate riguros prin proba timpului). Alaturi de teste imunologice (pentru AFP,CEA si alte proteine embrionare care apar in cancere),examene citologice, de unele metode endoscopice si radiologice,termografia si de asemenea, cu mari perspective, electronografia pot fi vonsiderate metode de mare finete si precizie(la care stiinta romaneasca si-a adus contributii strict originale foarte importante  I. Mogos si colab., I.Fl. Dumitrescu si colab. atit in decelarea precoce a proceselor maligne, indeosebi cele localizate (tumorale) cit si in urmarirea evolutiei tumorilor in scopul dirijarii eficiente a tratamentului la care acestea sunt supuse.
Bineinteles, depistarea neoplaziei intr-un stadiu precoce da posibilitatea ca un procent de peste 50% din cancere sa fie controlabile terapeutic.
2. Al doilea front, in care se urmareste normalizarea celulelor canceroase, tinind seama ca in marea lor majoritate acestea poseda intacte genele aerobe (in stare inactiva) necesare exprimarii fenotipului celular specific tesutului indemn din care a pornit procesul tumoral.
Pentru realizarea acestui deziderat este necesara refacerea sistemului aerob (implicit a potentialului redox electropozitiv), orientarea metabolismului celular pe calea aerobiotica, asigurind celulei energia necesara reactivarii programului cibernetico-informational specific pentru respectivul tip celular. In cazul deficitului fizic in substanta genetica specifica pot interveni eficient atit ,,factorii de protectie teleonomica a invariatiei ereditare pentru a regenera segmentul defect in catena ADN, cit si ingineria genetica administrind ADN-ul adecvat in doze necesare pentru refacerea stabila a genomului nuclear, adica inlocuirea programului deteriorat cu un program nou si identic celui din celula normala omoloaga. In scopul inhibarii asanumitelor tumori hormonodependente se recurge la tratamentul cu anumite ergone in doze corespunzatoare. S-ar putea, de asemenea, ca lupta anticanceroasa sa fie dusa concomitent pe ambele fronturi jalonate mai sus.

Consideram ca, in incheiere, teoria noastra poate fi rezumata in urmatoarele puncte:
1. Genomul nuclear are dubla provenienta filogenetica, fiind alcatuit din gene ancestrale (apartinind filo genezei anaerobe) si gene specifice (apartinind filogenezei aerobe).
2. Informatia genetica ancestrala este stocata in grupul de gene linkat (genoforul) cu care procariota heterotrofa anaeroba a participat la formarea amibelor primitive (eucariotele ancestrale) si care s-a perpetuat nealterat la toate organismele aerobe pe toate treptele evolutiei filogenetice, inclusiv la eucariotele actuale.
3. Informatia genetica specifica a aparut si s-a acumulat in conditiile aerobiozei fiind stocata in genele care alcatuiesc variatele sortimente de ADN aerob si convertibila in structuri diferentiate si functii specializate.
4. Programul cibernetico-informational ancestral inscris in ADN-ul anaerob se realizeaza in mediu reducator si in hipoxie, controleaza ontogeneza anaeroba exprimind deci numai fenotipul celulei nediferentiate (cazul celulei de segmentare, al celulei regenerative dedifcrentiate si al celulei canceroase de origine a focarului neoplazic).
5. Programul cibernetico-informational inscris in variatele secvente de ADN aerob se realizeaza in mediu oxidativ si controleaza ontogeneza aeroba. Informatia genetica globala specifica a genornuiui nuclear se exprima prin reprogramari endocelulare intr-o vasta gama de citodiferentieri, fenotipuri celulare diferite ale aceluiasi genotip.
6. Informatia pentru cancer este de natura (origine), endogena stocata intr-o mica fractiune din ADN-ul anaerob (ancestral), component natural al genomuhd nuclear la toate eucariotele.
7. Factorii cancerigeni suit agresori antiinformationali, proveniti din mediul extern sau intern (al organismului). Acestia provoaca distrugere de informatie prin entropie, derepresind (deblocind) gena oncogena din secventa nucleica anaeroba si activind in consecinta intregul program cibernetico-informational ancestral. in timp ce programul cibernetico-inforrnational specific pentru respectivul tip celular ramine inhibat total sau partial.
8. Omologia de secventa nucleotidica (complementaritatea) intre fractiunea virala oncogena (genele oncogene) si segmentul din cromozomul in care se integreaza dovedeste un continut informational comun si spulbera mitul creat in favoarea ipotezei naturii exogene a informatiei pentru cancer.
9. Orice virus poate deveni oncogen daca in anumite conditii include (incorporeaza) in genoforul sau genele pentru cancer din genomul nuclear al celulelor neoplazice pe care le infecteaza si unde este multiplicat.
10. Intrucit citoplasma eucariotelor controleaza exprimarea genica nucleara, inclusiv expresia genoforului viral oncogen integrat (virogenul) si tinind seama ca toate celulele normale contin un potential malign (principiul proliferarii) stocat in fractiunea genica nucleara anaeroba, ramine fapt de netagaduit ca transformarea neoplazica (malignizarea, cancerizarea) celulara inseamna derepresia si exprimarea acestor gene ancestrale (anaerobe, arhaice) indiferent daca acolo se afla integrat virogenul, insusirile genelor oncogene ale virusului si cele ale genelor complementare din genomul nuclear normal fiind identice, neexistind de fapt decit o singura origine a genelor oncogene, si anume secventa nucleica ancestrala din genomul nuclear al oricarei eucariote vii, sanatoase. Ne exprimam convingerea ferma ca teoria noastra asupra originii cancerului este conforma cu realitatea, contribuind astfel la elucidarea enigmei si eradicarea acestui flagel.


>> citeste mai mult



Te-ar mai putea interesa :

• Virusul sarcomului Rous
 
• Tumori renale
Tumori renale Tumori renale S-a dovedit ca o tumoare renala de broasca transplantata in organele regenerate de salamandra se transforma in tesut normal (Rose si Wallingford, 1948). Explantele de tumori umane (sarcoame polimorfe si fusocelulare) evolueaza in fibre musculare normele, tumoarea melanica in celul
 
• Leucemia
Leucemia Leucemia Cu peste trei decenii in urma, Timofeevski si Benevolenskaia au demonstrat ca mieloblastii nediferentiati din leucemie cultivati in vitro se diferentiaza in miclocite si granulocite daca in mediul de cultura se adauga mici cantitati de leucocite din sangele normal. Experiente cu leucoc
 
• Notiuni de cromozom si cod genetic
Notiuni de cromozom si cod genetic Notiuni de cromozom si cod genetic Este limpede ca, fara notiunile de cromozom si cod genetic nu s-ar putea dezvolta nici etiologia, nici terapia cancerului (G. B. Kuznetov, 1971). Dealtfel,cu notiunea de program genetic, vechile dispute referitoare 1a originea cancerului si-au pierdut din semn
 
• Relatiile hormon cancer
Relatia hormon cancer Relatiile hormon cancer In privinta relatiei hormon-cancer, luand ca exemplu tot estrogenii, putem mentiona ca analiza observatiilor clinice si incercarile terapeutice pe care ele le-au inspirat furnizeaza un anumit numar de informatii daca nu asupra rolului precis jucat de estrogeni in geneza
 
Vezi toate stirile din categoria Medicina alopata

STIRI
• Afectiuni cardiovasculare
• Afectiuni genitale si renale
• Afectiuni psihomotorii
• Afectiuni reumatismale
• Afectiuni stomatologice
• Afectiunile sistemului imunitar
• Afectiunile sistemului nervos
• Alergologie
• Alopecie
• Apiterapie
• Aromoterapie
• Autocunoastere
• Ayurveda
• Bio Bran
• Biorezonanta
• Biostem
• Boala Lyme
• Boli cardiovasculare
• Boli de metabolism
• Boli de ochi si urechi
• Boli Infectioase
• Bolile alergice
• Bolile aparatului digestiv
• Bolile aparatului locomotor
• Bolile aparatului respirator
• Bolile dermatologice
• Cabinet particular Elena Truta
• Candida
• Ce stii despre cancer
• Celulita
• Condimente
• Cosmetica
• Cronobiologie
• Cure
• Dependenta de droguri
• Depresia
• Despre colon si bolile acestuia
• Despre Nutritie
• Despre Paraziti si tratamente deparazitare
• Despre Slabit
• Despre Zeolit
• Detoxifierea cu Colon Help
• Detoxifierea organismului
• Dezvoltare personala
• Diabet
• Diete
• Dinti
• Fitoterapie
• Fructe
• Frumusete
• Gastroenterologie
• Generalitati
• Ginecologie
• Hepatita Cronica
• Homeopatie
• Igiena
• Inovatii medicale
• Institutii Medicale
• Inteligenta emotionala
• Legume
• Masaj
• Medicina alopata
• Medicina alternativa
• Medicina de familie
• Meloterapia
• Minerale
• MMS
• Ochi
• Ozonoterapie
• Par
• Picioare sexy
• Plante medicinale
• Proprietatile vindecatoare ale plantelor
• Pubertate
• Reiki
• Retete vegetariene
• Sanatate publica
• Sarcina
• Sentimente si relatii
• Sistemul imunitar
• Situatii si sfaturi
• Spiritualitate
• Stil de viata
• Tabagism
• Terapii
• Toxicologie
• Tratamente si remedii naturiste
• Vitamine
• Yoga

Vezi toate stirile ...


CELE MAI VANDUTE
Tinctura coaja nuca neagra
Cele mai vandute
Tinctura coaja Nuca ...
Pret: 145 Ron
candyclear5
Cele mai vandute
CandyClear5
Pret: 290 Ron
Cuisoare
Cele mai vandute
Cuisoare
Pret: 76 Ron
Tratament complet pentru detoxifierea organismului (Tratament Hulda Clark si Zapper)
Cele mai vandute
Tratament complet pe...
Pret: 765 Ron
Tratament detoxifiant si deparazitar pentru 18 zile (Pachet Hulda Clark)
Cele mai vandute
Tratament detoxifian...
Pret: 260 Ron



 


Suport
Home
Despre noi
Parteneri
Promotii
Contact
Info
Adauga link
Cadouri
Creare cont
Cum Comand
Cum platesc
Detalii privind activare cookies
Este ziua ta
Garantie
In cat timp ajunge comanda
Informare cookies
Livrare si returnare
Lucky13
Reclame
Returnarea Produselor
Sugestii si reclamatii
Termeni si conditii
Dictionare
Dictionar plante
Dictionar analize
Dictionar simptome
Dictionar parazitologie
Dictionar medical
Dictionar afectiuni
Dictionar prospecte medicamente
Dictionar leacuri babesti
Unitati medicale
Facebook Ekilibrium.ro Google+ Ekilibrium.ro Twitter Ekilibrium.ro YouTube Ekilibrium.ro Blog Ekilibrium.ro RSS Ekilibrium.ro
 
ANPC    
 
Inchide bara