traheo-bronsita acuta

Traheo-bronsita acuta

Este o inflamatie microbiana sau virotica, cu modificare morfo-functionala ce apare la nivelul cailor aeriene si poate prinde eventual si alveole izolate sau tesutul pulmonar. Este caracterizata clinic prin stare febrila, dureri retro-sternale, tuse seaca, la inceput, si apoi umeda, cu expectoratie muco-purulenta, cu aparitie de raluri sibilante si ronflante.
Indicatii terapeutice: pulverizatii, comprese, cataplasme, frectii, ceaiuri, inhalatii, presopunctura, apiterapie.
1. Pulverizarea camerei, de doua ori pe zi, dimineata si seara cu:
- Aetheroleum Abieti (ulei de brad)
-Aetheroleum Pint (ulei de pin)
- Aetheroleum Piceae (ulei de molid)
- Aetheroleum Menthae (ulei de menta)
Solutie alcoolica 2%.
Se poate face si un amestec cu doua uleiuri din cele descrise, mai
ales cu cel din brad si pin.    '
Pentru combaterea febrei si tusei
Comprese pe torace. Se pune o flanela uscata de jur-imprejurul toracelui, peste care se aplica un prosop muiat in apa fierbinte (60-70°) si bine stors, iar peste acesta se aplica o alta flanela uscata. Totul se acopera cu o panza impermeabila (folie de plastic). Durata de aplicare
20-60 minute.
Comprese cu apa fierbinte si otet. Se pune pe piept o bucata de panza, impaturita de sase ori, inmuiata in apa fierbinte si otet. Proportia este jumatate apa si jumatate otet. Cand se raceste, se inmoaie din nou si se repeta operatia.
Cataplasme cu mustar, aplicate pe cutia toracica, dupa urmatoarea tehnica: se ia faina de mustar, fie alba fie neagra (200-300 g), si se amesteca cu apa, la temperatura camerei, pana se realizeaza o pasta. Se adauga inainte de folosire putina apa calda, pentru a nu provoca o senzatie neplacuta. Se pune aceasta pasta intr-un saculet de panza si se aplica pe piept, peste care se pune un cearsaf. Durata de aplicare este pana cand apare senzatia de arsura.
Cataplasme cu seminte sau faina de in. Se ia 1 /3 sau 1 /4 de seminte sau faina de in, se amesteca cu 2/3 sau 3/4 de apa si se fierbe bine, pana ce se face o pasta omogena consistenta. Se aplica ca si cataplasma de mustar si se tine pana incepe sa se raceasca.
Frectii. Amestec de ulei de ricin si terebentina. Se amesteca doua linguri de ulei de ricin cu o lingura de ulei de terebentina, incalzindu-se un loc slab. Cu acest amestec se frectioneaza pieptul usor si se  acopera cu o patura. Se poate aplica de trei ori pe zi.
Ceaiuri
Concomitent cu aceste comprese se recomanda a se bea si ceaiuri indulcite cu miere de albine.
- Satureja hortensis L. (cimbrul de gradina). Se face o infuzie din 1-2 lingurite de planta sau, daca se doreste mai concentrata, din 2-3 lingurite, la o cana de 250 ml. Se iau cate 3-4 linguri pe zi (cel mult o  cana), indulcita cu miere de albine, inaintea meselor principale.
- Thymus vulgaris L. (cimbru). Se bea o cana, de trei ori pe zi, lintea meselor principale, dintr-o infuzie de 1-2 g% din frunzele romate ale plantei.
- Castanea sativa Mill (castan comestibil). Se beau 1-2 cani pe zi dintr-o infuzie din frunze, 2-3 g%, indulcita cu miere de albine.
- Drosera rotundifolia L. (roua cerului). Se bea cate o cana pe zi  dintr-o infuzie de 2-3 g% sau sub forma de tinctura preparata din 20% planta uscata in alcool diluat, din care se iau 10-40 picaturi pe zi. Are actiune antibiotica.
-Eryngium planum L. (scai vanat). Se beau 2-3 cani pe zi dintr-o infuzie cu o lingurita de planta maruntita la o cana cu apa in clocot. Are proprietati evident calmante asupra spasmului tusei. Este cea mai
eficienta in caz de tuse rebela.
-Marrubium vulgare L. (unguras sau voronic). Se bea o cana pe zi,  ca infuzie, 1-3%, indulcita cu miere de albine sau sub forma de pulbere, 2-4 g pe zi. Se foloseste atunci cand bronsitele sunt insotite de febra.
Pentru combaterea tusei seci, spastice.
Rp.1 Eryngium planum L. (scai vanat)    50g
Drosera rotundifolia L. (roua cerului) 50g
Carlina acaulis L. (turta) 50g
Castanea sativa L. (castan comestibil) 50g
Se beau 2-3 cani pe zi dintr-o infuzie de 1-2 lingurite din acest amestec la o cana.
Rp.1 Satureja hortensisL. (cimbru de gradina)    50g
Drosera rdtundifolia L. (roua cerului) 50g
Herba Chelidonii (rostopasci) 50g
Eryngium planum L. (scai vanat) 50g
Fructus Anisi vulgaris (anason) 50g
Aceste plante se amesteca bine si se face o infuzie dintr-o lingura de mixtura in apa. Se lasa pentru extractie acest amestec, acoperit, timp de 20 minute. Se beau 1-2 cani pe zi, in mai multe reprize, indulcite cu miere de albine.
Rp. Se fierbe la foc moale o lamaie, timp de 10 minute. Lamaia se taie in doua si se stoarce bine intr-un pahar. La sucul obtinut se adauga doua linguri de glicerina. Amestecul se agita bine, apoi paharul se umple cu miere. In loc de lamaie se poate folosi otetul de mere. Dupa ce amestecam bine continutul se folosesc chiar sase lingurite pe zi, cand tusea este rebela si anume: dimineata, la sculare, inainte de pranz, dupa pranz, apoi la cateva ore dupa pranz, la cina, si seara la culcare. Pe masura ce tusea cedeaza se reduce cantitatea. Preparatul este eficient atat la adulti, cat si la copii. Este unul din cele mai eficace siropuri pentru potolirea tusei.
Combaterea tusei insotita de secretie (flegma) greu expectorabila:
-Althaea officinalis L. (nalba mare). Se beau doua cani pe zi dintr-o infuzie din flori si frunze, 2-3 g la o cana, sau decoct din radacina, indulcita cu miere.
-Malva sylvestris L. (nalba de padure). Se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere de albine, dintr-o infuzie cu doua lingurite de planta uscata si maruntita la o cana. Este foarte emolienta.
- Cetraria islandicus (L.) Ach. (lichen de piatra - de munte). Se beau doua cani pe zi din decoct cu o lingura de planta la o cana de apa. Are proprietati emoliente, sedative si antibiotice.
-Hordeum vulgare L. (orz). Se beau 1-2 cani pe zi, indulcite cu miere, din decoct 10% din seminte.
Rp. Malva silvestris L. (nalba de padure)    50g
Cetraria islandicus (L.) Ach. (lichen de piatra)    50g
Se amestepa bine si, din acest amestec, se face o infuzie din doua lingurite la o cana cu apa. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere de albine.  
Rp. Radix Altheae (radacina de nalba mare)    20g
Radix Liquiritiae (radacina de lemn dulce)  6g
Folium Farfarae (frunze de podbal)    8g
Folium Verbasci (flori de lumanarica) 8g
Fructus Anisi vulgaris (fructe de anason) 4g
Radacinile si frunzele plantelor se amesteca cu fructele, din care se face o infuzie cu doua lingurite la o cana. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi, indulcite cu miere.
Combaterea    tusei    insotita    cu    secretie    abundenta muco-purulenta
Se folosesc remediile cu actiune expectoranta:
- Rhizoma cum.radicibus Inulae (iarba mare sau omag). Se beau doua cani pe zi din decoctul acestui produs (5% la o cana).
-Primula officinalis (L.) Hill, (ciubotica cucului). Se beau cate doua cani pe zi, indulcite cu miere de albine, din decoctul de rizomi si radacini, cate 3 g la o cana, pentru adulti, si 0,5-1 g, pentru copii.
- Saponaria officinalis L. (sapunarita sau odogaci). Se beau 1-2 cani pe zi indulcite cu miere, din infuzie de rizomi si radacina 1%, dupa o prealabila macerare de 6-8 ore la rece.
- Viola odorata L. (toporasi sau violete). Se beau 1-2 cesti pe zi, indulcite cu miere, din decoct,10% de rizomi.
- Viola tricolor L. (trei frati patati). Se beau doua cani pe zi, dulcite cu miere de albine, cu doua linguri la o cana de apa.
- Polygala amara L. (amareala). Se beau doua cani pe zi, indulcite si miere de albine, din decoct de planta, 2% la o cana,
-Allium  sativum L.   (usturoi).   Este  un bun  expectorant,  cu proprietati antibiotice. Se foloseste astfel: se toarna intr-o cana de 250 cu apa clocotita, usturoiul dat pe razatoare sau pisat bine, in cantitatile urmatoare:
- pentru copiii pana la doi ani    15g
- pentru copiii intre 2 si 5 ani    25g
- pentru copiii intre 10 si 12 ani    40g
- pentru alte varste    60-80g
Se dau 8-10 lingurite din apa usturoiata copiilor pana la 5 ani,
8-10 linguri de desert, copiilor de la 10-12 ani, 8-10 linguri de supa, celorlalte varste.
Inhalatii
Unele plante se pot folosi si sub forma de inhalatii (aerosoli). Accesti aerosoli fiuidifica secretiile bronsice, usurand astfel expectoratia.
Sub forma de inhalatii se pot folosi unele plante medicinale ca: musetelul, levantica, cimbrul, cimbrisorul, izma buna, rozmarinul, si ramurile tinere de pin de munte, jneapanul. Pentru o inhalatie, plantele se amesteca in parti egale si din amestec se folosesc doua linguri la un litru de apa fierbinte, intr-un vas smaltuit, cu gura larga. Cei suferinzi se aseaza in fata vasului, aplecandu-se cu capul deasupra lui si se acopera cu un prosop de baie sau o broboada de lana. Cata vreme se degaja aburi se aspira pe nas si pe gura, alternativ, timp de 20-30 minute. Se indeparteaza apoi acoperamantul, se sterge fata cu o carpa umeda, uscandu-se apoi cu un prosop, dupa care se lasa un timp pe cap, pana se racoreste. Pentru a se feri pielea fetei. poate sa tie unsa, inainte de inhalatie, cu o crema grasa. Se pot face doua inhalatii pe zi. Se recomanda a nu se iesi imediat in aer rece. Una din inhalatii se va face seara, inainte de culcare. In general, se pot folosi sub ferma de inhalatii (aerosoli) toate  plantele indicate sub forma de ceaiuri.         

• Rp. Aetheroleum Abieti (uleiul de brad)
Aetheroleum Pini (uleiul de pin)
Aetheroleum Piceae (uleiul de molid)
Este un inhalant datorita efectelor antiinflamatorii si antiseptice ale cailor respiratorii. Se toarna cateva picaturi de ulei intr-un vas cu apa fierbinte si se inspira adanc vaporii degajati.
-Aetheroleum Juniperi (ulei de ienupar). Este un inhalant pentru marirea si fluidificarea secretiilor bronsice, cu efect calmant. Se toarna cateva picaturi intr-un vas cu apa fierbinte si se inspira adanc. Se poate folosi de 2-3 ori pe zi.
- Aetheroleum Hyssopi (ulei de isop). Se toarna cateva picaturi intr-un vas cu apa fierbinte §i se inspira vaporii degajati.
Apiterapie
Un alt remediu la indemana oricui il constituie mierea de albine si
propolisul. Mierea poseda actiune antimicrobiana, antiinflamatorie, calmanta si expectoranta. In acest scop se folosesc: mierea de tei, mierea de munte, mierea de flori de camp. Mierea de tei este trecuta in categoria celor mai bune feluri de miere pentru proprietatile sale expectorante si antiinflamatorii. Mierea de albine se poate folosi si sub
forma de inhalatii.   
 lata cateva retete cu miere de albine:
Mierea de albine, 100-150 g la adulti, 30-50 g la copii. A se luain
combinatie cu lapte fiert, proaspat, in trei portii pe zi, adica 50 g miere la o cana de 250 ml lapte fiert. Se amesteca bine si se bea.
1 - Cand tusea este seaca si rebela este indicat sa asociem mierea cu ceaiurile urmatoare:
- Eryngium.planum L. (scai vanat). O lingurita de planta, la o cana de apa in clocot, plus 50 g miere. Se amesteca bine si se va bea ceaiul fierbinte.
-Eryngium plcmum L.  (scai vanat) si Drosera rotundifolia L. (roua cerului). Se foloseste cate o lingurita din fiecare, sub forma de infuzie, la o cana de apa in clocot, plus 50 g miere de tei. Se amesteca bine si se beau 1-2 cani pe zi.
2 - Cand tusea este insotita de secretie, care se detaseaza greu, se foloseste:
- Malva silvestris L. (nalba de padure). Infuzie cu doua lingurite de planta la o cana de apa plus 50-70 g miere de tei. Se amesteca bine si se beau doua cani pe zi.
- Cetraria islandica (L.) Ach. (lichenul de munte). Decoct cu o
lingura de planta la o cana de apa plus 50-150 g miere de tei. Se amesteca bine si se beau doua cani pe zi.
Rp. Malva silvestris L. (nalba de padure)    50g
Cetraria islandica (L.) Ach (lichen de munte)      50g
Se amesteca bine si, din acest amestec, se pun cate doua lingurite pentru o cana, ca infuzie, plus 50-70 g miere de albine de tei. Se beau ate 2-3 cani pe zi.
3 - Cand bronsita este insotita de tuse cu secretie abundenta se foloseste decoct din radacina de Imda helenium L. (iarba mare sau omag), 5%, plus 50-70 g miere de tei sau de munte la o cana de ceai. Se amesteca bine si se beau doua cani pe zi.
Primula officinalis (L.) Hill, (ciubotica cucului). Decoct, 3 g pentru adulti si 0,5-1 g pentru copii, la o cana, plus 50-75 g de miere : tei sau de munte. Se beau doua cani pe zi.
-Pinus sylvestris L. (pin). Se culeg ramuri mici de pin cu muguri cateva ace. Se pun intr-un vas cu apa de cca 3-4 l, atat cat sa le |acopere si se fierb inabusit, la foc mic, timp de trei zile. In acest timp apa devine bruna. Lichidul se strecoara prin sita si se ingroasa cu miere fie albine (cca 75 g la 200 g lichid). Se consuma cate sase lingurite pe zi din acest lichid (cate o lingurita la interval de doua ore), pana se pune capat bronsjtei.

Inhalatii cu miere de albine. In acest scop se foloseste un ceainic obisnuit care se include ermetic. Dispozitivul de turnare al ceainicului  prelungeste cu un tub de plastic, de 20 cm lungime, la capatul caruia se pune o palnie de bachelita, prin care se inspira vaporii eliminati. In ceainic se pun 50 ml apa si dupa ce apa incepe sa fiarba se adauga doua lingurite de miere de tei sau flori de munte, dupa care incepe inspirarea vaporilor prin palnia de bachelita, timp de 15-20 minute. Se recomanda ca inhalatia sa se faca seara inainte de culcare. In perioada cat se fac inhalatiile se consuma 100-150 g de miere, in timpul unei zile, in portii mici (cate o lingurita), care se retin in gura pentru a fi resorbite incet. Cea mai buna pentru consum este mierea cristalizata (zaharisita). De obicei, tratamentul dureaza 20 de zile si, in cazuri rebele, chiar 30-40 de zile. O serie de tratamente include, in medie, 30 de inhalatii. Cand avem aparate speciale pentru aerosoli, solutia de miere se prepara cu apa distilata, in proportie de 50%, iar la cei ce manifesta sensibilitate la miere se fac solutii si mai diluate de 5-10%. Solutia se pastreaza intr-un vas de sticla inchis ermetic, la intuneric si racoare. in aparatul de aerosoli se introduc 15-20 ml de solutie si se inspira linistit pe nas si gura. Procedura dureaza 20 minute. Se fac doua sedinte pe zi, una dimineata si alta seara.
Un alt remediu foarte eficace este propolisul, in solutie alcoolica 30% (la 200 g alcool, 60 g propolis). Se iau cate 15-30 picaturi, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Rasina de brad, frecvent intalnita pe scoarta acestor copaci, colectata intr-un vas, contribuie la vindecarea bronsitei. Se iau cate trei lingurite pe zi.

Presopunctura si acupunctura
Cand tusea e seaca. Punctul Salt spre cer - VC22 - care se afla deasupra scobiturii osului stern.
Punctul Mijlocul pieptului - VC17 - ce se afla pe osul stern, in mijiocul orizontalei ce trece prin cele doua mameloane.
Se face masaj, cinci minute, prin tonifiere, in sensul mersului acelor de ceasomic, cu degetul aratator sau degetul mare de la mana. Se pot face 2-3 sedinte pe zi, in total 10-15 sedinte pe serie.
Masaj liniar pe fata palmara a degetului inelar pana la incheietura pumnului, pana ce tusea se potoleste.
Cand tusea e umeda. Se va masa punctul Atelier central -P,- care se afla sub clavicuia, la extremitatea spatiului intercostal 2. Se va masa timp de cinci minute, prin dispersie (desurubare), invers mersului acelor ceasomicului. Se pot face 2-3 sedinte pe zi, in total 10-15 sedinte pe serie.