
Pana unde mergem cu dezvoltarea persoanala?
Ma intreba de curand cineva cum stie cand e suficient ceea ce a invatat pe cale spirituala pentru a ramane la acel ceva si cand stie ca ii este suficienta o cale sau alta. Daca va intrebati de ce am vorbit initial despre dezvoltare personala si apoi am trecut la cea spirituala, voi fi nevoita sa dau un raspuns care sa le implice pe-amandoua: cum am putea noi sa stim care ne e drumul , calea spirituala, daca dezvoltarea noastra personala este aproape zero? E ca si cand am cere unui copil de 5 ani sa ne rezolve o problema de liceu de chimie, e un fel de limba straina…complet straina. Cum am putea noi sa stim ca am atins iluminarea? Sunt sigura ca oricine va ajunge la ea o va sti din interiorul sau, caci ce poate fi mai minunat decat sa te regasesti pe tine cu toata intelegerea si iubirea?
Cu alte cuvinte, omul are nevoie de o anumita cantitate de cunostinte si experiente pentru a putea sa faca alegeri spirituale, sau de orice alta natura; unora li se potriveste mersul la biserica, altii, desi nu merg la biserica sunt generosi, fac binele ca si cand simt ca de-asta au venit pe lume si cred intr-un Dumnezeu al lor. Mai mult, sunt persoane care au abordat un stil de viata budist, sau vegan, fara a fi neaparat religiosi. Esenta este cum iti e in propria piele, nu daca urmezi sau nu identic calea vreunui maestru.
Spunea un mare maestru ca noi toti il purtam pe Isus in noi si pe Buddha, doar ca societatea in care traim, ne tot influenteaza pe diverse cai spre negarea existentei lor in noi. De ce? Pentru ca este mult mai usor de controlat o lume in care frica este cea care ne conduce viata de zi cu zi, si-apoi e vorba despre spiritul Christic si budist de a face bine si de a iubi neconditionat, nu despre o purtare materiala in fizic a celor doi Maestri Inaltati.
Dezvoltarea personala implica educatia pe care o avem, informatiile la care avem acces, experientele pe care le traim, calatoriile pe care le facem, extinderea pe care ne-o acordam noua prin tot ceea ce suntem, facem, cunoastem, experimentam.
Se spune ca un om sarac, dar deschis la minte, valoreaza mai mult decat o mie de oameni bogati, limitati, inchisi si lipsiti de curajul de a face schimbari, de a fi generosi fara a cere nimic in schimb.
De fapt toate lucrurile care ni se intampla si pe care le consideram negative, au loc din lipsa unui echilibru intr-o anumita directie sau alta a vietii noastre.
Care ar fi cativa pasi de urmat catre o dezvoltare personala care sa aduca imbunatatiri vietii? Primul: curajul de a face schimbari in viata, de a incerca, de a testa si de a trai fiecare zi in prezent. Un alt pas important este sursa de unde ne luam informatiile, domeniul sau domeniile de care ne interesam. Important este sa avem mai multe surse si daca se poate din culturi diferite.
Pasii sunt nesfarsiti, dar primul pas este cel mai important, asa ca e bine sa faceti primul pas catre dezvoltarea voastra, fie ca este vorba de citirea unei carti sau urmarea unui curs, de plimbari in natura sau pur si simplu de 30 de minute de meditatie sau vizionarea unui film documentar.
Apoi, in timp, lucrurile vor veni de la sine si veti constata singuri ca daca stiti mai multe lucruri, daca va interesati de anumite fenomene, sau aspecte legate de lumea si mediul in care traiti, cunoasterea va va deschide mereu usi noi. Si cat de minunat este cand usile duc catre mai multa intelegere, patrundere si deschidere.
Cu fiecare usa nou deschisa, exista o sansa sa va fie mai bine, sa traiti mai bine si sa aveti o sanatate precum o forta infinita. Dezvoltarea voastra aduce cu sine multe raspunsuri la intrebari ce poate isi doresc de multa vreme un raspuns.
Articol realizat de Georgeta Pana
www.binepentrutine.blogspot.com