Cu totii am auzit despre rolul algelor in asigurarea calitatii apei: adesea in verile calduroase, in lacuri si marile ape statatoare se inmultesc anumite specii de alge (inflorirea apei), dar se poate intampla ca astfel sa ajunga in mediu si substante nocive. Biologii pot trage numeroase concluzii, daca stiu care specii de alge, in ce cantitati si raporturi sunt prezente in momentul determinarii. Este adevarat si faptul ca starea de echilibru se intrerupe frecvent din cauza interventiilor omului, fara de care s-ar derula procese naturale si ar lua nastere comunitati vii adaptate mediului. Insa pe langa efectele negative prea putin amintim azi de efectele benefice, pe care algelele pot exercita asupra calitatii apei.
In natura exista vietati, care pot neutraliza deseurile organice produse de-a lungul vietii noastre si de asemenea, vietati care descompun substantele industriale poluante. Termenul bioremedierea s-a format din alaturarea cuvantului grecesc biote (viata) si denumirea latina remediare (vindeca, remediaza), iar fitoremediere deriva in mod similar din cuvantul grecesc fiton (planta) si latinescul remediare (vindeca, remediaza). Aceste termene indica sisteme ce neutralizeaza substantele poluante, favorizeaza restaurarea regiunii poluate, prin eliminarea de ex. a metalelor grele (plumb, cadmiu, zinc). Speciile care sunt capabile sa acumuleze mari cantitati de metale grele, se numesc hiperacumulatoare. Potrivit studiilor asimilarea crescuta a metalelor grele (fito-extractie, fitoacumulare) Spirulina devine foarte utilizabila in sfera fitoremedierii (bioremedierii) (Rangsayator,2002; Chen, 2005), in eliminarea din mediu a plumbului sau cadmiului. Aceasta inseamna totodata si faptul ca ingerarea algelor care cresc in mediul liber, dar poluat poate ascunde in sine un real pericol pentru sanatate. Cultivarea microalgelor destinate consumului larg, insa, nu se face in asemenea imprejurari! Bioremedierea este deosebit de importanta in restaurarea mediului inconjurator, in acest context fiind foarte utila Spirulina (ex. purificarea apelor industriale), alaturi de multe alte organisme vii. Exista si metode ce formeaza ecosisteme complete de curatare a apei menajere (Todd, 1996), precum Masinile Organica (living machines).
In acestea se formeaza ecosisteme constituite din 2-3 mii de specii, cu ajutorul microorganismelor, al plantelor complexe si animalelor (scoici, pesti), alaturi de lumina solara si aer curat. Si microalgele se pot include in asemenea sisteme complexe, favorizand si astfel protectia naturii. Rolul lor nu se epuizeaza aici: deja exista preocupari in toata lumea in vederea elaborarii carburantilor din alge, a biodiesel-ului si hidrogenului! Nu putem insa omite nici avertismentele lumii stiintifice – trebuie sa moderam puternic consumul energetic, caci potrivit calculelor, in ritmul actual de consum nici capacitatea totala de productie a biodiesel-ului pe plan mondial nu ar putea acoperi necesarul nostru energetic! Viitorul depinde de masura in care suntem capabili sa protejam lumea vie a Pamantului, iar in acest sens microalgele pot oferi un mare ajutor prin capacitatea lor de cuplare si descompunere a impuritatilor. Despre aceasta tema si despre diferitele metode de cultivare a microalgelor puteti citi mai multe in cartea intitulata Spirulina platensis (Arthrospira) semnata de Vonshak.
Taguri: alge, microalge, cultivarea microalgelor, spirulina, specii de alge, rolul algelor, alge, spirulina, imune, green gold imune, chlorella