Multumita diferitelor substante pigmentate, microalgele pot fi utilizate si sub forma de coloranti naturali in alimente (Gouveia, 2007), deci exista multiple posibilitati, chiar si in productia unor alimente functionale. Actualmente in practica se folosesc frecvent in mici cantitati sub forma de furaje, pentru intensificarea pigmentatiei la animale sau pentru cresterea randamentului acestora.
In Notiunile de baza ale mediului nostru Zsombok György ne ofera un exemplu pentru utilizarea multilaterala a Spirulinei (Zsombok, 2001): Deseurile fabricilor de bere contin 26% proteine. In aceasta se cresc viermi (o fabrica de bere cu un randament anual de 100.000 hectolitri produce zilnic aprox. 1,3 tone de viermi). Proteinele transformate de viermi, adica viermii in sine reprezinta o buna hrana pentru pasari (mult mai buna decat cea folosita la hranirea puilor de crescatorie), iar deseurile pasarilor ajung tot in fosa septica. In aceasta apa reziduala se introduce dioxidul de carbon, iar ulterior se foloseste la cultivarea Spirulinei (ce se poate vinde ca furaj special). Sistemul astfel dezvoltat este un bun exemplu nu doar pentru utilizarea industriala, ci si in scopul protectiei mediului, pe care il vom descrie mai amplu in capitolul urmator, intrucat, in lipsa manevrarii lor, deseurile obtinute din cresterea animalelor reprezinta un mare pericol pentru natura! Nici industria alimentara nu este omisa din dezvoltarea Spirulinei.
In zilele noastre deja si in Ungaria se gasesc paste fainoase ecologice aromate cu Spirulina, pe care producatorul le considera unice atat in privinta culorii, cat si a marii varietati de gusturi. Asa cum se scrie Spirulina este o sursa deosebit de abundenta de proteine, consumul sau indelungat nu suprasolicita organismul, caci membrana sa celulara se compune din celuloza digerabila. In regiunile unde se consuma regulat alge, populatia se bucura de o sanatate excelenta si din cadrul acestora se desprind si recordurile de longevitate. Exemplul nu este singular: experimentele efectuate cu biomase uscate de Artrospira platensis si Chlorella vulgaris au aratat ca ambele microalge
au stimulat activitatea acidogena si viteza de inmultire a tulpinilor de Lactobacillus plantarum si Enterococcus faecium, utilizate la fermentarea furajelor, fiind astfel utile in productia economica a unor noi tipuri de furaje fermentate lactic (Gyenis, 2005), si nu putem uita nici restul avantajelor, precum posibilitatea fabricarii alimentelor umane functionale, imbunatatirea compozitiei de acizi grasi sau cresterea raportului de aminoacizi esentiali (Varga, 2002), completata de modul de productie economic al produselor lactate fermentate, alaturi de prelungirea duratei de supravietuire a microorganismelor probiotice din produsele lactate. In industria alimentara se incearca obtinerea berii ce inhiba imbatranirea, asa a luat nastere berea cu continut de Spirulina, care insa in baza legii germane Reinheitsgebot din 1516 nu e sigur ca mai poate fi considerata bere (aceasta lege prevede cu strictete ca berea contine 4 ingrediente: bere, orz, apa si drojdie).
Folosirea in industria alimentara este asemanatoare utilizarii seculare, desi aceasta ar trebui completata cu informarea consumatorilor cu privire la efectele asupra sanatatii sau eventualele interactiuni medicamentoase. Merita atentie si adaosul de compusi biologici activi.