ramai activ. microalgele in sport

Exercitiile fizice regulate sunt importante in mentinerea starii de sanatate, iar pentru sportivi reprezinta sursa lor de supravietuire. Utilizarea algelor in scopuri sportive se testeaza de multa vreme si, desi nu toate incercarile au oferit rezultate, efectul benefic al algelor este atestat de numeroase date si in acest domeniu. Cel mai elocvent exemplu este dat de muschiul brun Cystoseira canariensis si polizaharidele sulfurice pe care le contine (carbohidrati compusi cu continut sulfuric). Miostatina este o proteina ce inhiba dezvoltarea tesutului muscular in organism, deci nu este de mirare faptul ca sportivii sunt foarte interesati de progresele realizate in privinta posibilitatilor de inhibare a activitatii ei. Potrivit unui studiu, polizaharidele mentionate cu continut sulfuric in conditii artificiale se cupleaza la miostatina serica (Ramazanov, 2003), facand posibila cresterea musculaturii. Din pacate, suplimentele nutritive nu au dovedit efect anabolic la om (Willoughby, 2004), deci se pare ca sportivii trebuie sa reflecteze in alte directii, daca doresc sa exploreze capacitatea de crestere a randamentului pe care o ofera algele. Din surse neoficiale se cunoaste de multa vreme faptul ca sportivii de succes ai mai multor tari recurg la suplimente pe baza de microalge. Oare exista si o baza stiintifica in acest sens, pe langa continutul crescut de proteine, vitamine si minerale? Se pare ca da! Echipa olimpica din China si Cuba – potrivit unui studiu publicat in 2000 – consuma zilnic Spirulina

in perioada de pregatire si inainte de competitii. Se presupune ca, datorita compozitiei complexe a Spirulinei, sportivii si expertii aloca algei efect de ameliorare a sanatatii si de imbunatatire a performantelor. Desi nu exista informatii actuale in aceasta sfera, dar presupunand ca situatia nu s-a modificat semnificativ, facilitarea hematopoiezei, consolidarea imunitatii si introducerea unor elemente nutritive pretioase reprezinta argumente in sprijinirea algelor cu utilizabilitate legala, care nu pot fi ignorate nici in sportul de performanta. Si rezultatele sustin aceasta afirmatie: conform unui studiu din 2006 extractul apos al algei Chlorella vulgaris a redus oboseala la soareci, a ameliorat valorile marker ce indicau efortul fizic si a crescut randamentul micilor animale. Daca acest efect poate fi obtinut si la subiecti umani, reprezinta un beneficiu atat pentru sportivii amatori, cat si pentru cei profesionisti (An, 2006). 

Daca la un volum sanguin constant creste numarul globulelor rosii, se mareste si capacitatea de transport a oxigenului, iar aceasta poate influenta benefic in anumite limite performanta sportiva. Capacitatea de transport a oxigenului este factorul determinant al performantei sportive. In ramurile sportive care impune statul in picioare aceasta functie este uneori potentata in mod ilegal prin reincarcarea vaselor cu sangele propriu stocat anterior, sau cu ajutorul eritropoetinei (EPO) sau as darbopoetinei, ce faciliteaza hematopoieza, etc.; asta in timp ce prin antrenamentul la altitudine – unde lipsa oxigenului creste productia EPO – efectul se poate obtine si pe cai legale. Efectul Spirulinei asupra sistemului hematopoietic este binecunoscut (Hayashi, 2006), ca de altfel si prezenta in urina a sangelui si a anumitor proteine dupa eforturi fizice mari. Fenomenul se sisteaza prin odihna, dar in cazul unor situatii nefavorabile, se poate instala si anemia. Potrivit unui studiu restrans, realizat pe sportivi timp de 2 saptamani, Spirulina poate influenta favorabil nivelul hemoglobinei din sange, numarul globulelor rosii si chiar si sistemul imunitar (Milaðius, 2004), astfel ca in pofida putinelor date existente in acest sens, alga poate avea efecte benefice asupra performantei sportive pe calea hematopoiezei, in primul rand in cazurile de carenta. Micile leziuni ale muschilor nu inseamna neaparat daune pentru  performanta sportivilor, intrucat pentru cresterea musculaturii este nevoie si de traume. In schimb, degenerarea tesutului muscular (rabdomioloza), ce poate surveni la sportivii amatori sau profesionisti dupa un efort excesiv de mare, poate fi deosebit de daunatoare organismului. In asemenea cazuri, mioglobina – o proteina musculara cu structura similara hemoglobinei, ce stocheaza oxigenul, – ajunge in cantitati mari in sange, alterand rapid si foarte usor functionarea rinichilor (Caban, 2007), ceea ce poate declansa insuficienta renala acuta. 

Activitatea fizica brusca, excesiva si lipsita de o incalzire prealabila poate determina, conform studiilor de caz, atat la subiectii antrenati, cat si la cei nepregatiti, febra musculara accentuata, tumefierea musculaturii, urina maronie sau chiar sistarea completa a productiei de urina. Microleziunile survenite in musculatura in urma antrenamentelor se amelioreaza de exemplu sub actiunea L-carnitinei, care faciliteaza si accelereaza regenerarea si prin faptul ca efectul hormonilor anabolici se exercita mai bine la nivelul receptorilor hormonali (Kraemer, 2006). Este foarte interesant faptul ca la persoanele fara antrenament si Spirulina a prezentat protectie similara impotriva efectelor nocive de la nivelul musculaturii (Lu, 2006), ceea ce reprezinta un rezultat promitator. Cercetarile sus mentionate probeaza utilitatea microalgelor in randul sportivilor si putem spera ca studiile suplimentare din urmatorii ani vor sustine ipoteza si chiar daca in alte sfere nu se va dovedi acest lucru, macar in ameliorarea efectelor negative pe care eforturile ce impun statul in picioare le pot exercita asupra sistemului imunitar

.