EXAMENE DE SANGE
Sangele este alcatuit din plasma -54 % si elemente celulare -46% , la femeie 42 %. Constituientii plasmei, studiati in capitole precedente, se mentin in mod normal in concentratii constante, cea ce asigura izotonia - presiune coloidosmotica cu un punct crioscopic de - 0,65°, izoionia - procent fix de ioni, izohidria - concentratia de ioni de hidrogen realizeaza un pH de 7,35.
Studiul elementelor figurate
Studiul elementelor figurate ale sangelui comporta un examen cantitativ, adica numaratoarea eritrocitelor, leucocitelor si trombocitelor, si un examen calitativ care se refera la cercetarea structuri si funtiei acestor elemente.
Explorarea seriei eritrocitare
In cursul investigatiilor de rutina se considera suficienta determinarea volumului eritrocitar procentual - hematocritul si dozarea hemoglobinei. Valoarea absoluta a numarului de hematii permite insa calculul volumului eritrocitar mediu - VEM si hemoglobinei eritrocitare medie - HEM care, impreuna cu concentratia medie a hemoglobinei eritrocitare - CHEM ofera elemente valoroase pentru a aprecia starea functionala a sistemului eritrocitar.
Hematocritul
Hematocritul este volumul ce-l ocupa eritrocitele la 100 ml sange. Determinarea acestui volum procentual se executa prin centrifugarea sangelui venos sau capilar, facut in prealabil incoagulabil, in tuburi speciale, timp de 30 minute la 3.000 de turatii.
Valorile normale ale hematocritului sunt la barbati de 46,5 +/- 6, la femei de 41 +/- 5, la noi nascuti de 56 %, iar la copii intre 35-45 %.
Variatiile hematocritului si ale volumului plasmatic vor fi interpretate in raport cu datele clinice si biologice, aceasta in vederea instituirii unei conduite terapeutice judicioase.
Normocitemia - hematocrit = 45 % si volum plasmatic =55 % se intalneste in situatii normale - normovolemie, in caz de hipovolemie - hemoragii acute in faza I, de asemenea cand masa totala sanguina este crescuta - hipervolemie, dupa transfuzii de sange integral, in insuficienta cardiaca globala, hipertiroidism, hipertensiune arteriala etc.
Oligocitemia - hematocrit mai mic de 45 % si volum plasmatic mai mare de 55 % poate coexista cu o masa sanguinii totala normala (majoritatea anemiilor), cu o masa sanguina totala scazuta - anemii grave, ex. boala Biermer, stari casectice sau o masa totala crescuta (transfuzii de plasma si substituenti sanguini, ciroze, cardiopatii etc.
Policitemia - hematocrit peste 45 % si volum plasmatic sub 55 %, poate coexista cu o masa sanguina totala normala(poliglobulia de altitudine, cu o masa sanguina totala scazuta - deshidratare, soc, precum si cu o masa sanguina totala crescuta - boala Vaquez, poliglobulii secundare.
Hemoglobina
Hemoglobina este un cromoproteid format din hem si globini, nu valori normale la barbati de 15 +/-2 g/100 ml sange, iar la femei 13 +/-2 g/100 ml sange. Valoarea procentuala normala este de 90-110 % -B si 80-100 % - F; 16 g % corespund procentului de 100 %.
Determinarea Hb se efectueaza prin metoda Sahli - apreciere optica a coloratiei sangelui de cercetat de un etalon format dintr-o solutie bruna de hematina. Sangele se dilueaza treptat, cu apa distilata, intr-o eprubeta speciala care contine HCl n/10. Determinarea fotometrica, cu cianematina sau cianmethemoglobina este mult mai exacta, inlaturind erorile de 10-15 % ale metodei precedente.
Interpretarea valorilor hemoglobinei se va face in contextul clinico-biologic, intrucat mobilizarea sangelui din depozite, starile de hemodilutie sau de hemoconcentratie produc cresteri aparente ale homoglobinei - eforturi musculare, ascensiuni, hemoconcentratie dupa diaree, varsaturi, stari de soc, diabet insipid, dispnee intensa etc. sau scaderi aparente ale hemoglobinei - hemodilutie in perioada premenstruala sau in sarcina.
Cresterea reala a hemoglobinei este consecinta unei hematoze deficitare - poliglobuliile simptomatice din cardiopatii, boli pulmonare, leziuni hipotalamice, tumori hipofizare, poliglobulia Vaquez-Osler.
Scaderea reala a hemoglobinei se intîlneste in anemii. Se considera ca scaderile hemoglobinei sub 10,5 g % reprezinta totdeauna o stare de anemie.
Hematiile
Globului rosu - eritrocitul, rezulta dintr-o hematie nucleata,eritroblastul, care se afla in maduva osoasa, trecand prin forma de eritroblast bazofil, policromatofil si acidofil. Durata medie de viata a unei hematii este de 120 zile iar zilnic se distrug 2,1 x 10 la puterea a 11-a hematii la nivelul SRH - splina, ficat, maduva osoasa, rezultand globina, fier si bilirubina.
O apreciere asupra formarii si distrugerii hematiilor, deci asupra capacitatii de regenerare eritropoetica a maduvii, o poate da determinarea reticulocitelor, elemente eritrocitare tinere, nematurate, fara nucleu, cu substanta citoplasmatica bazofila, cu granulatii de ribonucleoprotide - coloratia supravitala cu albastru de cresil.
Normal, numarul hematiilor variaza la barbati intre 4,5-5 mil/mmc si 4,0-4,5 mil/mmc pentru femeie, cu proportia de hemoglobina de 90-100 % pentru barbat si 80-90 % pentru femeie. La noul nascut numarul de hematii este de 6,5 mil/mmc, existand o tendinta de scadere subnormala la batrani. Variatii fiziologice, in sensul cresterii numarului de eritrocite, se constata la altitudine si dupa efort muscular intens. Se va tine seama si de starile de deshidratare sau de hemoconcentratie care pot modifica rezultatele reale.