
Procedeul de imunoadsorbtie
Prin procedeul de imunoadsorbtie cantitativa se pot separa si masura anticorpii serici de o anumita specificitate. In acest scop, anticorpii dintr-un volum de ser sunt adsorbiti pe particule insolubile pe care s-a cuplat, prin diverse procedee, antigenul specific. Dupa spalarea particulelor pentru indepartarea contaminantilor, anticorpii sunt liberati din complexe prin scaderea pH-ului. Particulele insolubile ce contin antigenul sunt separate prin centrifugare, in supernatant ramanand in exclusivitate anticorpii cu specificitatea respectiva, ce pot apartine insa la diverse clase de imunoglobuline. Intr-o varianta a acestui test, anticorpii combinati cu antigenul cuplat pe particule insolubile sunt pusi sa reactioneze cu anti-imunoglobulina marcata, masurandu-se radioactivitatea retinuta de complexele antigen-anticorp. Folosind seruri anti-Ig specifice de clasa, se poate determina distributia anticorpilor in diversele clase de imunoglobuline. Astfel, in testul de radioalergoadsorbtie (RAST) alergenul este legat covalent de un disc de hartie, care este tratat cu serul de analizat si apoi cu un ser anti-IgE marcat radioactiv, masurandu-se, dupa spalare, radioactivitatea ramasa pe hartie (110). Asadar, in acest test se dozeaza exclusiv anticorpii IgE specifici fata de alergenul dat, constituind cel mai specific si cel mai sensibil test pentru dozarea acestei clase de anticorpi.
Tot din aceasta categorie de teste face parte si testul de radioimuno- dozare, folosit, intre altele, pentru dozari hormonale. El se bazeaza pe faptul ca legarea antigenului marcat radioactiv de o cantitate fixa de anticorpi este inhibata de adaugarea antigenului nemarcat. Inhibitia produsa de antigenul nemarcat continut in esantionul de dozat este comparata cu cea produsa de doze etalon de antigen pur. Acelasi principiu sta la baza testului de radioimunoadsorbtie (RIST), utilizat pentru dozarea IgE. Pentru efectuarea lui, o cantitate determinata de anticorpi specifici anti-IgE, legati de un polimer, este amestecata cu o cantitate determinata de IgE marcata si cu o anumita cantitate din serul de analizat. Dupa gradul de inhibitie produsa de esantionul de ser investigat asupra legarii IgE marcate, de catre anticorpii anti-IgE insolubilizati, se calculeaza concentratia de IgE din serul analizat (89) (108). Acest test dozeaza deci cantitatea totala de IgE din ser, care — dupa cercetarile mai multor autori (6) (52) (99) — este cu mult mai mare in serul indivizilor atopiei. decat la normali.
A doua categorie de teste utilizeaza diferite efecte produse de reactia anticorpului cu antigenul specific. Cu unele exceptii, ele nu masoara in mod direct cantitatea de anticorpi, ci amploarea unuia sau altuia din efectele lor secundare. Trei teste clasice (in numeroase variante) fac parte din aceasta categorie: precipitarea, aglutinarea si fixarea C.