testul de provocare bronsica cu alergeni

Multi cercetatori considera ca testul de provocare bronsica cu aler­geni in astmul bronsic sau rinita alergica este util, etiologic vorbind, mai ales pentru aprecierea hipersensibilitatii de tip imediat. S-au acu­mulat date de literatura medicala de specialitate intr-o imensa canti­tate in ceea ce priveste provocarea bronsica cu alergeni - Colldahl — 31; De Swarte — 113; Lupu si colab.66; Aas si Johansson; Seropian; Herxheimer; Spector si Farr — 106; Pepys — 83; etc.; rezultatele obtinute nu pot fi insa totdeauna comparate. Vom prezenta observatiile care tin seama de aceleasi deziderate - mai putin reducerea VEMS-ului care, pentru noi, este numai de 15% ca si Spector si Farr -106; pentru testele de provo­care bronsica cu pulberi chimice, vapori si fumuri, domenii in care experienta noastra este redusa, vom utiliza datele publicate de Pepys.

Conditiile in care se va face testarea vor fi urmatoarele: bolnavii sa fie internati si sa se efectueze un singur test de provocare bronsica pe zi; bolnavii sa nu prezinte semne si simptome de astm bronsic, fiind exclusa medicatia bronhodilatatoare minimum 8 ore - mai bine 24 ore, antihistaminice de sinteza minimum 48 de ore - chiar 96 la unii bolnavi, eufilina minimum 12—24 ore, cromoglicat de sodiu minimum 48 ore si cand este posibil pentru a observa reactiile semitardive corticoizii suprarenali.

Se va efectua mai intii un test de control cu lichid Coca; se va uti­liza o solutie de alergen cu o concentratie mai mica decat cea care a produs un test cutanat - prick-test mai frecvent,  pozitiv - in practica e nevoie de o concentratie de 1 : 50 W/v, rareori mai mare si se incepe cu aerosolizare 30—60", la inceput, apoi masurarea CV si VEMS - rare­ori si debitul de varf,  fortat, apoi aerosolizare, din nou cercetarea parametrilor respiratori, la 5', 15', 60' si 3—6 ore, 24 ore, cu observa­rea acelorasi parametri. Bolnavul va fi examinat si clinic, in timpul celor 24 de ore; daca testul inhalator cu alergeni este negativ, se repeta la o concentratie de 10 ori mai mare.

Tinand seama de toate dezideratele prezentate, vor putea fi intilnite urmatoarele probabilitati, prin comparatie cu anamneza si testele cuta­nate - tabelul 2-III.

Reiese din tabel ca marea majoritate a testelor de provocare bron­sica apar la bolnavii cu anamneza - inalt sugestiva) pozitiva si teste cuta­nate pozitive, adica test prin intepatura cu diametrul de peste 6 mm. Testele de provocare bronsica negative, in aceeasi imprejurare, nu pot fi destul de bine explicate imunologic.

Un numar de 12 bolnavi aveau teste de provocare bronsica, pozitive fie ca anamneza si testele cutanate erau negative, fie ca anamneza era pozitiva si testele cutanate erau negative, sau invers; daca pentru ultimul grup nu exista nici o explicatie, pentru celelalte doua e vorba de o sensi­bilizare subclinica, de valoare mai mica decat 100% a testelor cutanate.

Testul de provocare bronsic- cu: praf de casa, peri si epiderme de animale, polen etc., pentru bolnavii de mai sus aprecia, desigur, sensibilizarea de tip atopic, mediata IgE; concordanta cu RAST si RIST este, dupa autori, de 57—95o/0 - Oeliling-112; Halpern-49; Aas si Johansson, depinzind probabil de multitudinea alergenilor utilizati.

Noi consideram ca nu este util sa se efectueze testul de provocare bronsica cu alergen polen (decat extrem de rar), testul cutanat si anamneza fiind satisfacatoare pentru diagnostic, excluzind chiar RIST.

Testul de provocare bronsica mai este util in aprecierea sensibilizarii de tip I, neatopica, cu anticorpi sensibilizanti de scurta durata, din gru­pul IgG; e util un astfel de raspuns, din necesitati terapeutice, fiindca cei de tip I atopic raspund la terapia cu cromoglicat de Na, pe cand cei de tip I neatopic nu raspund.

Testul de provocare bronsica mai este util atunci cand anamneza este neclara si cand a fost facut controlul de mediu.

Testul inhalator de provocare cu alergeni fungici - Aspergillus fumi- gatus, enzime, B. subtilis etc., poate fi pozitiv semitardiv : 3—7 ore si tardiv - 24 de ore; bolnavul poate prezenta wheezing moderat, raluri bronsice sau chiar criza de dispnee paraxistica, imediat sau tardiv.

Testele inhalatorii cu agenti chimici - Pepys sunt valoroase, din cauza multiplicitatii agentilor de mediu, chimici, la care poate fi expus bol­navul; testele pentru lactoza, uneori cu raspuns neclar, la saruri de pla­tina - 40 mg la 1 kg lactoza, la piperazina - 250 mg/kg lactoza, penicilina si ampicilina - 4 g la 1 kg lactoza pot fi utilizate, in cazuri selectionate cu grija; testele inhalatorii la vapori fumuri cu: toluen-di-isocianat, polimetan etc., cu circa 3 inhalatii, din concentratia 0,001 parte/l milion, sunt de asemenea recomandabile, ca si cele de amino-etil-etanolamina, colofoniu, la bolnavi selectionati.