Contactati-ne:
0724.885.715
0724.885.715
0730.514.767
 
Cosul tau (0 produse)
Nu aveti niciun produs in cos.
 


Reduceri Newsletter Ajutor
   
Ekilibrium logo
home   •Clasificare produse   •Stiri   •Video   Oferte speciale    
Contact
Promotiile saptamanii
Comanda rapida    
Pachete
Cosmetice Bio
Produse
APARATE
Clasificare Produse
CARTI, CD-uri, DVD-uri
Igiena Personala
Tratamente
Produse pentru femei
Produse pentru slabit
Produse Bio
Pentru Copii
Produse Barbati
REGIM DE INGRASARE
Bucatarie
Diverse
Aparatura medicala
Dispozitive
Electrocasnice
Apicole
Sport
Ceaiuri
Unguente
Antistres
Uleiuri
Siropuri
Imunitate
Cosmetice
Love Sex
Mese de masaj


tratamentul astmului bronsic

 

Tratamentul astmului bronsicAstmul bronsic este un sindrom cu evolutie extrem de variabila. Tratamentul trebuie adaptat la nevoile particulare ale fiecarui subiect. Evolutia unui bolnav este greu previzibila, atacurile, complicatiile si sta­rea de bine succedandu-se cu neregularitate. La multi bolnavi, factorii psihologici au o mare importanta. Din aceasta, cauza astmul bronsic este considerat a fi boala cu cea mai mare tulburare a mediului social si familial. 

Tratamentul trebuie sa inceapa obligatoriu cu un diagnostic corect si o buna incadrare a cazului in astm extrinsec sau intrinsec, astm sezo­nier sau continuu, acut cu intermitente sau cronic, astm de intensitate medie sau sever, progresiv cu obstructie continua prin edem accentuat al mucoasei sau dopuri in bronhii.

Tratamentul accesului de astm mediu (intermitent). Se urmareste re­ducerea, sau suprimarea bronhospasmului si reducerea edemului mucoa­sei bronsice. Obisnuit, un asemenea bolnav se incadreaza in astmul extrin­sec (alergic). Accesele de dispnee paroxistica, wheezing si tuse apar seara sau noaptea si nu par a avea nici o relatie cu efortul sau exercitiul fizic, intre accese, care au de obicei un istoric sezonier, bolnavul pare a fi clinic normal.

Accesul de astm mediu poate fi tratat prin administrare de bronhodilatatoare per os, ori prin inhalatie. Astazi se stie ca exista doua grupe de receptori beta (betareceptorii se intilnesc, in prin­cipal, in muschiul cardiac si neted intestinal, pe cand bronhiile si muschii scheletali contin betareceptori). Receptorii beta1 inhibati selectiv prin praetolol, duc la stimulare cardiaca si lipoliza; receptorii beta2, inhibati selectiv prin propranolol, duc la bronhodilatatie si vasodilatatie. Aceste succinte cunostinte le-am considerat necesare pentru a putea incadra diversele bronhodilatatoare.

Aerosolii beta-adrenergici. Dintre compusii antiastmatici, aerosolii adrenergici sunt folositi de bolnavul astmatic nespitalizat, deoarece se pot administra usor si au un efect rapid. Faptul insa ca bolnavul abuzeaza de ei si unele efecte suparatoare ale lor le limiteaza utilizarea. Inca din 1960, sunt cunoscute substantele betaj- receptoare, care cresc ritmul cardiac, relaxeaza muschiul neted intestinal si stimuleaza lipoliza, glicogenoliza si beta2-receptorii relaxanti ai muschiu­lui neted bronsic, uterin si vascular.

In literatura de specialitate au aparut un numar impresionant de mare de cercetari privind atat aparitia de noi substante beta2-stimulante, cat si efectele lor secundare. Sunt cunoscuti astazi numerosi aerosoli beta2-adre- nergici; numarul lor a crescut mult, tinand seama ca adrenalina a fost utilizata, in aerosoli, in 1910, izoproterenolul dupa 30 de ani si izoetarina dupa 40 de ani. Metaproterenolul a fost descoperit in 1930, terbutalina a fost sintetizata in 1966 si utilizata in 1970, iar salbutamolul este in uz din 1968; celelalte substante (fenoterol, rimiterol, carbuterol etc.) au fost fo­losite ulterior. Este cunoscut ca adrenalina are actiune pe receptorii beta si alfa, iar norepinefrina numai pe alfa. Plecand de la epi­nefrina, cercetatorii s-au straduit sa gaseasca substante care sa aiba du­rata mare de actiune, efect datorat probabil lipsei de degradare prin ca- tecol-O-metil-transferaza.

Vom trece in revista cat se poate de succint actiunea simpatomimeticelor. Adrenalina (epinefrina) in aerosoli stimuleaza alfa, beta1 si beta2-receptorii; este un bronhodilatator rapid si bun (exceptind starea astma­tica), dar cu durata mica de actiune (1 ora) si cu multe tulburari supara­toare: tahicardie, durere de cap, tremur, cresterea tensiunii arteriale (uneori) etc. Azi este mai utilizata in anafilaxie, decat in astm.

Izoproterenolul stimuleaza beta1 si beta2-receptorii. Actiunea bron­hodilatatoare apare in 2—5 minute si are o durata numai de 2 ore, fiind supus actiunii catecol-O-metil-transferazei. Dupa administrare in exces, apar multe tulburari: bronhodilatatie inlocuita de bronhospasm, scaderea oxigenului arterial (Pa02), intoxicatie prin propelantii din aero­soli, bronhodilatatori etc.

Izoetarina (grup etil atasat la carbon-alfa) este mai mult beta2-adrenergica. Are durata mica de actiune si provoaca putine tulburari, dupa administrare. Combinata cu fenilefrina, pare sa-si lungeasca durata de actiune, dar aceasta duce si la scaderea oxigenului arterial (PaO,), probabil prin modificari de ventilatie, perfuzie. Durata de actiune nu este, in nici un caz, superioara celei a izoproterenolului in aerosoli, desi per os pare sa fie mai utila. Metaproterenolul (orciprenalina Alupent) (grup izopropil atasat la N, dar si cu modificare de inel, astfel ca se incadreaza mai corect in clasa rezorcinol) are durata mare de actiune (6, pana la 8 ore), intrucat nu e atacat de catecol-O-metil-transferaza si are actiune in principal beta2-adrenergica. Bronhodilatatia este maxima in 30-60 minute si dureaza pana la 3-4 ore; efectele suparatoare sunt minime (tahicardie, tremor etc.). Se poate admi­nistra in aerosoli, per os (cu efecte neconstante insa) si injectabil.

Salbutamolul (Ventolin) (grup test-butil atasat la N terminal) este in principal beta2-adrenergic; scapa actiunii catecol-O-metil-transferazei (in cea mai mare parte), deoarece are inel catecol modificat. Produce bronhodilatatie maxima in 30-60 minute, care dureaza pana la 4-6 ore (in aerosoli) iar incidenta tulburarilor suparatoare este minima; per os (2-4 mg de 3 ori/zi) produce frecvent tremor. In inhalatii la bolnavii astmatici este probabil cel mai util agent beta-adrenergic.

Terbutalina (Bricanyl) (grup butii la N terminal si grup metadihidroxi 3,5 ca la metaproterenol); are durata mare de actiune (6—8 ore) si putine efecte suparatoare. in aerosoli arata maximum de eficacitate in circa 4 ore; per os (5 mg) este un activ bronhodilatator pentru 3—7 ore, dar daca e utilizat frecvent produce tulburari (tremor). Se poate admi­nistra subcutanat in doza de 0,5 mg, cu durata de 2—4 ore, dar cu multe tulburari (palpitatii, tahicardie, tremor).

Ultimele trei bronhodilatatoare nu sunt active in administrare per os, probabil fiindca sunt degradate in ficat, prin interventia monoaminooxida- zei sau a transferazei.

Fenoterolul (H-1165 A, Berotec) (grup important adaugat N termi­nal si modificare a inelului de baza, ca la metaproterenol) are durata de actiune de 8—10 ore (actiunea maxima incepe la 1 ora) si produce pu­tine tulburari suparatoare, chiar in administrare per os. Unii il consi­dera ca bronhodilatator de electie; are mare specificitate beta2-adrenergica. 

alertaObisnuit, se prescrie formula:

 

Efedrina sulf.  25 mg

Fenobarbital   15 mg

Aminofilina     150 mg

capsule, 1 capsula la 6—8 ore interval. 

In astmul mediu, tulburarile dupa administrare de bronhodilatatoare sunt minime, atata vreme cat bolnavul le administreaza corect (de 3-4 ori/zi); pe cele severe le vom descrie la astmul cronic.

Bolnavul, care la un anumit moment nu-si mai poate opri accesele de astm prin administrare de bronhodilatatoare, se incadreaza in astmul acut, raspunzind partial (sau deloc) la administrarea de bronhodilatatoare (cel mai adesea este vorba despre suprainfectii bronsice, expuneri acute la alergeni, sau stari emotionale deosebite). Medicul va administra intravenos 250-300 mg aminofilina, in 5-10 minute; daca accesul nu cedeaza, se va utiliza epinefrina (adrenalina) 0,3-0,5 ml sol. apoasa 1/1 000 subcutanat (nu intravenos, din cauza riscului de aritmie). in general, dupa 30-60 mi­nute, accesul cedeaza, mai ales daca apoi adaugam: sulfamide, (Sulfametin, Cotrimoxazol) sau antibiotice in caz de infectie bronsica. Daca atacul de astm nu cedeaza, bolnavul va fi internat in spital, deoarece exista riscul de a intra in stare astmatica, ce necesita tratament special in regim de urgenta.

Astmul bronsic cronic se diagnosticheaza la bolnavul care, dupa admi­nistrarea de bronhodilatatoare, pastreaza inca obstructia partiala a cailor aeriene; clinic pacientul are greutate in respiratie de lunga durata (saptamani, sau luni), iar functional respirator modificari ale CV, VEMS-ului si fluxului maxim expirator. Bolnavul nu trebuie incadrat in stare astmatica (celelalte semne clinice si de laborator lipsesc) si nici in tipul ireversibil al bolii obstructive cronice pulmonare (emfizem sau bronsita cronica), deoarece obstructia, bine tratata, este totusi reversibila.

Se recomanda administrarea Aminofilinei in doza de 200 mg la fie­care 6 ore, cu regularitate, pana la aparitia bunelor rezultate sau a toxi­citatii, manifestata prin: anorexie, greata si varsaturi. in acelasi timp se vor administra cu regularitate simpaticomimetice beta-adrenergice; este obligatorie instruirea bolnavilor cu astm bronsic, pentru a nu utiliza prea frecvent bronhodilatatoare simpaticomimetice de sinteza. Este cunoscut astazi ca aproximativ 30% din bolnavi nu sunt ameliorati, ba pot surveni chiar agravari sau decese; chiar in bronhoconstrictia medie 7—27% din bolnavi nu prezinta ameliorari ale conductantei cailor aeriene, uneori putand reaparea wheezing-ul. In astmul mediu pot aparea accidente severe, daca se injecteaza adrenalina dupa izoproterenol, fiind vorba de idiosincrazie medicamentoasa, fenomen incri­minat si in administrarea de izoproterenol cu clorpropazina. in unele cazuri, izoproterenolul este metabolizat (prin catechol-O-metil-me- toxitransferaza) in 3-metoxiizoproterenol, care e un beta-blocant mediu.

In conditii de supradozare, odata cu izoproterenolul patrund in caile aeriene si propelanti de tip (freon1 si freon12, fluorocarboni alkilanti), care in conditii obisnuite se elimina foarte rapid (30 de secunde).

In concluzie, se poate afirma ca Salbutamolul, Terbutalina, Fenoterolul si Carbuterolul sunt bronhodilatatoarele cele mai eficace, cu durata lunga de actiune si tulburari mici; Hexoprenalina pare a fi activa si in starea astmatica.

Efedrina naturala, principiu activ din Ephedra Vulgaria, sub forma de sulfat, sau hidroclorid, se poate administra in doza de 10 mg la copilul mic, de 15-25 mg la copilul mare si de 25 mg la adult; este preferabil, din cauza tulburarilor secundare (insomnie, nervozitate, tahicardie, palpi­tatii etc.), sa fie asociata cu barbiturice sau atropina.

Xantinele diuretice, care actioneaza prin inhibarea fosfodiesterazei, se administreaza sub forma de: teobromina (300-500 mg), teofilina (100-300 mg): aminofilina, eufilina, miofilina (teofilinetilendiamina) intravenos, sau in supozitoare. Aminofilina reduce bronhoconstrictia, actionand ca relaxant muscular dar poate da manifestari alergice, ei pot provoca tulburari severe in vascularizatia miocardului. S-a vorbit si despre sensibilizarea la izoproterenol si mai ales despre modificarea raporturilor ventilatie perfuzie, ducand la scaderea PA02 deci la hipoxie.

In astmul cronic, in atac de astm bronhodilatatoarele simpaticomi­metice pot sa agraveze starea prin uscarea si mai mare a dopurilor de mucus si leucocite din bronhii, care si altfel se elimina destul de greu.

In astmul cronic corticosteroizii, corect administrati, dau rezultate bune. Preferam Prednisonul, in doza de 40-60 mg/zi, timp de 1--2 saptamani, apoi scazand cu cate10 mg la 2-3 zile, pana la doza de 20 mg/zi, care se mentine 1-2 saptamani, apoi se reduce cu 2,5-5 mg pe saptamana, pastrand o doza de 7,5-10 mg/zi, in asociere cu Eufilina si Fenobarbital timp de 1-2 luni. Daca survine o recrudescenta, revenim la do­zajul initial, dar numai pentru o perioada scurta de timp.

Dupa primele zile de administrare a corticosteroizilor se constata o ameliorare subiectiva si obiectiva, dar functional se observa ameliorari numai dupa 2-6 saptamani, atat in ceea ce priveste CV, VEMS si MEFR, tratamentul trebuie continuat pentru mentinerea acestor rezultate, in asa fel incat CV si VEMS-ul sa depaseasca 80%, respectiv 60%.

Se afirma ca administrarea unei singure doze, dimineata, face sa descreasca efectele neplacute ale corticoterapiei. Administrarea corticoizilor suprarenali la fiecare 2 zile nu ne-a dat rezultate satisfacatoare. In general, astmaticul tolereaza bine corticosteroizii, daca s-a ajuns la 10 mg/zi. Sunt citati bolnavi rezistenti la tratamentul cu corticosteroizi; uneori a fost incriminat rolul Fenobarbitalului, care intervine in catabolismul lor din ficat. In astmul cronic se incadreaza multi dintre bolnavii cu astm intrinsec. In aceste cazuri sunt indicate antibioticele (Tetraciclina, Vibramicina, Eritromicina etc.) si Cotrimoxazol. Uneori este nevoie de o asociere cu H.I.N., in dozele corecte, daca exista o reactie intens pozi­tiva la P.P.D.

Corticosteroizi in aerosoli. in ultimii 4-5 ani, mai multe rapoarte, unele din ele entuziaste, discuta despre bunele rezultate obtinute in astmul bronsic prin corticosteroizi in aerosoli. Este vorba despre: izonicotinat de dexametason (Auxisone), valerat de betametazona (Becotide) si dipropionat de beclometazon (Bextasol). Introducerea acestor preparate in prac­tica medicala este o reactie la multiplele (si uneori dificile) efecte secun­dare ale corticoterapiei (per os, intravenos), in fond, reducerea dozei de corticosteroizi folositi si a descoperirii activitatii topice (local bronsice) antiinflamatorii a preparatelor respective.

Izonicotinatul de dexametazon (Auxisone) se foloseste in doza de 625-1250 mg/zi, adica 125 mg/per aerosol, de 5 ori/zi; dipropionatul de beclometazon (Bextasol) in doza de 400-800 mg/zi (50 mg/per aerosol), iar valeratul de betametazon (Becotide) in doza de 800 mg/zi (100 mg/per aerosol). Chiar in doza maxima nu se observa nici o modificare a corticosolului plasmatic sau a 17-O, H urinari, la sanatos ori bolnav, ex­ceptand izonicotinatul de dexametazon, care in doza de 1250 mg/zi are un efect marcat asupra functiei hipotalamo-hipofizo-suprarenale.

Rezultatele tratamentului cu corticosteroizi in aerosoli sunt apreciate dupa: evolutia clinica (wheezing, crize de dispnee paroxistica, tuse, sputa), masurarea CV, VEMS-ului sau a volumului expirator de varf si a utili­zarii (sau nu) a altor medicatii (corticosteroizi pe cale generala, cromoglicat de sodiu, aerosoli bronhodilatatori).

Rezultatele sunt bune, cel putin in astmul bronsic mediu si in astmul bronsic la copil, in proportie de aproape 90% din cazuri; eu mare prudenta, la circa jumatate din bolnavii astmatici corticodependenti, se poate renunta la aceasta medicatie, sau se poate reduce la o doza de 5-15 mg/zi. Importanta este si observatia ca utilizarea corticosteroizilor in aerosoli permite sa continue normal cresterea copilului astmatic.

Se vorbeste despre utilitatea acestor medicamente in tratamentul profilactic al astmului bronsic la copil, cu rezultate egale sau chiar su­perioare celor obtinute prin cromoglieat de sodiu.

Efectele secundare ale corticosteroizilor in aerosoli constau in: atrofii ale mucoasei bucale (rareori) si candidoza bucala ori bronsica, ultima intilnindu-se la 7-30% din bolnavi.

Noi consideram ca astmul bronsic la copil si astmul bronsic mediu beneficiaza sigur de tratamentul prin corticosteroizi in aerosoli.

Dintre expectorante nu s-au dovedit utile decat cele cu iodura de potasiu sau gliceril-guaiacolat; sunt comunicate efecte suparatoare ca: acnee, mixedem (se va utiliza numai 3 saptamani/luna. sau 5 zile/saptamana). Administrarea iodurii de potasiu in timpul sarcinii este total contraindicata.

In ultimii ani se discuta si despre indicatiile tratamentului cu corticoizi injectabili la 10-35 zile, cu durata lunga de actiune. Daca se iau toate masurile penitru prevenirea inhibarii suprarenalei, rezultatele pot fi considerate ca bune.

In afara atacului de astm, in special in astmul extrinsec, dar si in unele cazuri de astm intrinsec, se recomanda utilizarea eromoglicatului disodic. Cromoglicatul disodic a fost preparat din planta Ammis Visnaga, nu este toxic si se elimina repede prin rinichi. Raspunsul arborelui bronsic la provocarea cu alergeni specifici se reduce (sau devine nul), daca anterior se administrase cromoglicat disodic, desi medicamentul nu interfereaza cu reactia antigen-anticorp.

A fost demonstrat ca medicamentul inhiba in vitro degranularea mastocitelor, liberarea histaminei, indusa prin fosfolipaza A, anafilaxia cutana pasiva la maimute si previne liberarea de histamina mediata prin anticorpi homocitotropici din mastocitele cavitatii peri­toneale de sobolan, dar nu inhiba liberarea de SRS-A. Prima indicatie a cromoglieatului disodic a fost astmul extrinsec (in afara accesului); rezul­tatele au fost bune in circa 80% din cazuri. Uneori poate produce iritatia cailor respirato­rii; s-au descris rare cazuri de reactie alergica de tip alveolita. Practic vorbind beneficiaza de tratamentul cu cromglicat disodic astmul bronsic de tipul 1 si, poate, unele cazuri incadrate in tipul 4. Se administreaza 4 capsule/zi, cu aju­torul unui turboinhalator. Astmul bronsic cu precipitine nu beneficiaza de acest tratament si ramane tributar corticoterapiei.

Indepartarea alergenului ramane cea mai buna metoda in astmul profesional alergic si in astmul alergic neprofesional, acolo unde este posibil. Hiposensibilizarea cu alergeni specifici a fost descrisa la capi­tolul de imunoterapie si la capitolul despre tratamentul rinitei alergice si intrucat nu exista diferente importante, nu o reluam aici, decat subliniind ca rezultatele ei sunt mai putin bune in astmul bronsic, decat in rinita alergica.

Medicamentul Hetrazan (Dietilcarbamasin), un antifilarial, care parea sa aiba efecte bune in vitro asupra liberarii de histamina si SRS-A, nu pare sa indreptateasca sperantele puse in el.

Dupa opinia noastra, hiposensibilizarea specifica sau indepartarea alergenului, bronhodilatatoarele simpaticomimetice de sinteza (in doza utila), aminofilina si cromoglicatul disodic, corticoizii suprarenali si-au dovedit evident utilitatea in tratamentul astmului bronsic; am face insa o expunere incompleta daca nu am discuta si despre recuperarea bolna­vului astmatic. Recuperarea urmareste un maximum de recastigare posibila a capa­citatilor fizice, psihice, sociale si economice la subiectii astmatici. Se ur­mareste, mai ales, pregatirea copilului sau adultului astmatic pentru a se reintegra in mediul sau social si familial. Rezultatele obtinute sunt atat de bune, incat mereu se infiinteaza noi campuri cu un program de reabilitare, condus de alergologi si constand din: educatie fizica, gimnastica respirato­rie si inot, jocuri psihologice. Centrele de reabilitare dispun de ajutorul specialistilor ca: psihologi (sau psihiatri), medici, invatatori sau profe­sori etc.

Paralel cu tratamentul complex de durata sunt cercetati alergenii de mediu (polen, fungi) in campuri, sau centre de reabilitare si, mai ales, in casa astmaticului sau in casa descendentilor din 2 pa­rinti astmatici (cu risc mare de a dezvolta astm bronsic) si se dau instruc­tiuni pentru inlaturarea lor.

Rezultatele cele mai bune sunt cele clinice, subiective si obiective, probele functionale respiratorii fiind mai putin ameliorate. In ultimii ani se atrage atentia asupra reducerii semnificative a IgE, la copiii astmatici aflati in centre de reabilitare la o altitudine de circa 1800 m.

Se considera ca scoaterea copilului din mediul familial, des­partirea de parinti, frati, surori, tovarasi de joaca, profesori si colegi etc. si introducerea lui, pentru 12-18 luni intr-o noua familie, unde i se ofera un surogat de parinti, este indreptatita de rezultatele bune obtinute. El propune inlocuirea termenului de parentectomie cu cel de ecoterapie, adica terapia prin scoaterea copilului din mediul nociv si introdu­cerea lui in alt mediu, propice, care, dupa experienta de pana acum, a dat multe rezultate salutare.

In tara noastra exista unele incercari sporadice de combinare a ecoterapiei si a curelor hidrominerale ( la Govora), sau helioterapiei (la Eforie Nord). Rezultatele sunt bune in astmul mediu.

Curele in saline, de 20-40 de zile, au dat rezultate contradictorii, dar experienta nu ni se pare nici aici destul de mare, in timp, iar noi nu avem o cercetare la intamplare pe 5-10 ani.


>> citeste mai mult



Te-ar mai putea interesa :

• Angioedemul ereditar
Angioedemul ereditar Angioedemul ereditar Angioedemul ereditar se contureaza ca o entitate aparte, de aseme­nea cu etiologie necunoscuta. Prognosticul este in general bun in urticaria acuta, relativ benign in urticaria cronica (cu evolutie capricioasa, dar este posibila si vinde­carea spontana), rezervat pr
 
• Alergia acuta digestiva
Alergia acuta digestiva Alergia acuta digestiva Alergia acuta digestiva pune probleme medico-chirurgicale, cele mai frecvente cazuri fiind prezentate de chirurgi si experimentatori: apendi­cite acute, colecistite acute, peritonita alergica (Schwartz-Young), infarcte colice (fenomen tip Schwartzman-Sanarelli sau si
 
• Angeitele pulmonare alergice
Angeitele pulmonare alergice Angeitele pulmonare alergice Sindromul Goodpasture - este manifestarea pulmonara a unei reactii alergice de tip II citotoxica, in care anticorpii circulanti sunt fixati pe membrana bazala alveolara. Ei reactioneaza si cu antigenii membranei bazale glomerulare, determinind o afectare concomitent
 
• Diagnosticarea si tratamentul pneumoniei prin hipersensibilizare
Diagnosticarea si tratamentul pneumoniei prin hipersensibilizare Diagnosticarea si tratamentul pneumoniei prin hipersensibilizare Diagnosticul intregului grup de afectiuni se stabileste pe baza anamnezei, datelor clinice, radiologice, functionale, serologice si bioptice. Diagnosticul formei acute este usor daca medicul se gindeste la ea fiind mult mai difici
 
• Formele pneumoniei prin hipersenibilizare
Formele pneumoniei prin hipersenibilizare Formele pneumoniei prin hipersenibilizare Clinic se cunosc: 1. forma acuta (vezi descrierea de la pneumonia fermierului si crescatorului de pasari) care se vindeca spontan dupa scoa­terea bolnavului din mediu; 2. forma subacuta (stare subfebrila, dispnee moderata, tuse fara expectoratie, in
 
Vezi toate stirile din categoria Bolile alergice

STIRI
• Afectiuni cardiovasculare
• Afectiuni genitale si renale
• Afectiuni psihomotorii
• Afectiuni reumatismale
• Afectiuni stomatologice
• Afectiunile sistemului imunitar
• Afectiunile sistemului nervos
• Alergologie
• Alopecie
• Apiterapie
• Aromoterapie
• Autocunoastere
• Ayurveda
• Bio Bran
• Biorezonanta
• Biostem
• Boala Lyme
• Boli cardiovasculare
• Boli de metabolism
• Boli de ochi si urechi
• Boli Infectioase
• Bolile alergice
• Bolile aparatului digestiv
• Bolile aparatului locomotor
• Bolile aparatului respirator
• Bolile dermatologice
• Cabinet particular Elena Truta
• Candida
• Ce stii despre cancer
• Celulita
• Condimente
• Cosmetica
• Cronobiologie
• Cure
• Dependenta de droguri
• Depresia
• Despre colon si bolile acestuia
• Despre Nutritie
• Despre Paraziti si tratamente deparazitare
• Despre Slabit
• Despre Zeolit
• Detoxifierea cu Colon Help
• Detoxifierea organismului
• Dezvoltare personala
• Diabet
• Diete
• Dinti
• Fitoterapie
• Fructe
• Frumusete
• Gastroenterologie
• Generalitati
• Ginecologie
• Hepatita Cronica
• Homeopatie
• Igiena
• Inovatii medicale
• Institutii Medicale
• Inteligenta emotionala
• Legume
• Masaj
• Medicina alopata
• Medicina alternativa
• Medicina de familie
• Meloterapia
• Minerale
• MMS
• Ochi
• Ozonoterapie
• Par
• Picioare sexy
• Plante medicinale
• Proprietatile vindecatoare ale plantelor
• Pubertate
• Reiki
• Retete vegetariene
• Sanatate publica
• Sarcina
• Sentimente si relatii
• Sistemul imunitar
• Situatii si sfaturi
• Spiritualitate
• Stil de viata
• Tabagism
• Terapii
• Toxicologie
• Tratamente si remedii naturiste
• Vitamine
• Yoga

Vezi toate stirile ...


CELE MAI VANDUTE
Tinctura coaja nuca neagra
Cele mai vandute
Tinctura coaja Nuca ...
Pret: 145 Ron
candyclear5
Cele mai vandute
CandyClear5
Pret: 290 Ron
Cuisoare
Cele mai vandute
Cuisoare
Pret: 76 Ron
Tratament complet pentru detoxifierea organismului (Tratament Hulda Clark si Zapper)
Cele mai vandute
Tratament complet pe...
Pret: 765 Ron
Tratament detoxifiant si deparazitar pentru 18 zile (Pachet Hulda Clark)
Cele mai vandute
Tratament detoxifian...
Pret: 260 Ron



 


Suport
Home
Despre noi
Parteneri
Promotii
Contact
Info
Adauga link
Cadouri
Creare cont
Cum Comand
Cum platesc
Detalii privind activare cookies
Este ziua ta
Garantie
In cat timp ajunge comanda
Informare cookies
Livrare si returnare
Lucky13
Reclame
Returnarea Produselor
Sugestii si reclamatii
Termeni si conditii
Dictionare
Dictionar plante
Dictionar analize
Dictionar simptome
Dictionar parazitologie
Dictionar medical
Dictionar afectiuni
Dictionar prospecte medicamente
Dictionar leacuri babesti
Unitati medicale
Facebook Ekilibrium.ro Google+ Ekilibrium.ro Twitter Ekilibrium.ro YouTube Ekilibrium.ro Blog Ekilibrium.ro RSS Ekilibrium.ro
 
ANPC    
 
Inchide bara