evolutia si complicatiile ulcerului

 Boala ulceroasa se desfasoara in accese intrerupte de faze de bine. Tratamentul poate opri aceasta evolutie, aducand vindecarea sau rarind mult recaderile. In nici un caz bolnavul nu poate aprecia singur daca s-a vindecat sau nu. Am mentionat ca puseul acut de boala ulceroasa are tendinta spontana de a ceda dupa cateva saptamani. Aceasta linistire nu inseamna insa vindecare. Nici chiar disparitia nisei (aspectul radiologic al ulcerului) nu inseamna vindecare. Bolnavul iesit din faza acuta trebuie sa ramana in observatia medicului o perioada de 1-2 ani, posibilitatea revenirii bolii ramanand deschisa in tot acest timp si uneori chiar peste intervalul mentionat.
Netratata, intretinuta si agravata de obiceiuri alimentare neigienice, de abuz de alcool si tutun, de un program de viata necorespunzator, boala ulceroasa se poate complica.
Hemoragia. Complicatia cea mai frecventa este hemoragia provocata de ruperea unui vas de sange din zona ulcerata. Hemoragia poate fi observata in varsaturi sau in scaun, in primul caz bolnavul varsa sange rosu sau cand sangele s-a digerat, un lichid brun de culoarea drojdiei de cafea. Cand sangele provenit din hemoragie se elimina prin scaun este negru ca pacura (bolnavii care iau medicamente preparate cu bismut pot avea scaune negre, fara ca aceasta sa insemne hemoragie). Hemoragia este insotita de o stare de slabiciune, de neliniste, de palpitatii si de sete intensa. Exista si hemoragii care nu pot fi observate cu ochiul liber, in scaun, din cauza micii cantitati de sange. Asemenea hemoragii, pentru a fi descoperite, necesita o analiza speciala a scaunului, pe care bolnavul de ulcer trebuie sa o faca mai des in perioada cand are dureri. In caz de hemoragie se impun chemarea medicului sau internarea de urgenta a bolnavului intr-un spital, unde poate primi ajutorul corespunzator. Pana la internare, bolnavul va pastra repaus absolut la pat, cu o punga de gheata pe abdomen, in regiunea stomacului. Este interzisa orice bautura sau mancare. Cand setea este prea suparatoare, bolnavul poate suge o bucatica de gheata sau poate lua apa rece, cate o lingurita din cand in cand. Anuntarea medicului nu trebuie sa intarzie.
Stenoza pilorica. Cu timpul, ulcerul vindecat sau inca activ poate suferi o cicatrizare mutilanta pentru stomac. Cand ulceratia se afla in apropierea deschiderii stomacului spre duoden, cicatrizarea poate duce la inchiderea partiala sau totala a pilorului, producand asa-numita stenoza pilorica. In aceste imprejurari, durerile bolnavului sunt provocate mai ales de sfortarile pe care la face stomacul pentru a se goli. Contractiile stomacului se pot observa uneori sub forma unor ondulatii care se transmit de la stanga spre dreapta, in partea superioara a abdomenului. Alt simptom principal al stenozei pilorice il constituie varsaturile. Neputandu-si evacua continutul prin pilor, stomacul se goleste prin capatul celalalt; bolnavul varsa alimentele consumate cu una sau mai multe zile inainte. Varsaturile au un miros urat, din cauza stagnarii alimentelor in stomac. Cu timpul, musculatura stomacului cedeaza in fata obstacolului reprezentat de pilorul stenozat. Contractiile stomacului inceteaza si de asemenea si durerile aparand in schimb o dilatare gastrica, care atinge uneori proportii enorme, in aceste cazuri, bolnavul slabit din cauza imposibilitatii de a se alimenta si deshidratat din cauza varsaturilor intra intr-o stare care necesita interventia chirurgicala de urgenta.
Perforatia ulcerului este deosebit de grava, intrucat continutul stomacului se revarsa in cavitatea peritoneala, producand o peritonita. Apare o durere brusca, extrem de violenta, asemanatoare cu o lovitura de pumnal, corespunzand ca sediu regiunii superioare a abdomenului. Peretii abdomenului intra repede intr-o contractura speciala, asinumitul abdomen de lemn. Anuntarea medicului sau transportarea urgenta a bolnavului la spital constituie singura masura salvatoare. Este strict interzisa luarea oricarui medicament pe gura.
Cancerizarea este o alta complicatie grava a ulcerului neingrijit. In caz de cancerizare, starea generala a bolnavului se altereaza, bolnavul slabeste incontinuu, durerea devine aproape permanenta si, semn caracteristic, dispare senzatia de foame care este inlocuita adesea cu o lipsa totala de pofta de mancare. Bolnavul trebuie sa se supuna controlului medical periodic si sa semnaleze medicului orice modificare a ritmului durerilor abdominale sau disparitia poftei de mancare. Tratamentul este si in acest caz tot interventia chirurgicala.