regimul alimentar in boala ulceroasa

 Nevoia de a urma regimul alimentar un timp mai indelungat obliga bolnavul sa cunoasca anumite detalii in legatura cu organizarea dietei. In caz contrar, se ajunge la plictiseala si dezgust, la disparitia poftei de mancare ori la abandonarea dietei, socotita ca o corvada. Si intr-un caz si in altul, scopul regimului alimentar nu este atins si bolnavul nu numai ca nu beneficiaza de tratament, dar isi inrautateste starea.
Scopul dietei, in boala ulceroasa este de a neutraliza, secretia gastrica scazandu-i aciditatea de a reduce inflamatia mucoasei gastrice si de a stimula procesul de vindecare al ulcerului printr-o alimentatie care atenueaza excitabilitatea stomacului si suprima astfel, cel putin in parte, excitatiile puternice care pleaca de la stomacul bolnav spre scoarta. Aceasta dieta de repaus al tubului digestiv si in mod indirect al sistemului nervosi combate boala ulceroasa chiar in mecanismul ei de producere. Alimentele indicate pentru stomacul bolnav, sunt cele care nu stimuleaza secretia de suc gastric, nu au tendinta sa stea mult timp in stomac si nu au efect iritant asupra mucoasei gastrice. Laptele indeplineste, cel mai bine toate aceste conditii. El este indicat chiar in plin acces al bolii; nu numai, ca este un aliment de crutare maxima, a stomacului, dar are, proprietatea de a lega acidul ferind astfel peretii stomacului, de efectul daunator al excesului de secretie acida. Introducerea laptelui in alimentatia celor trecuti de o anumita varsta poate da tulburari digestive (constipatii sau diaree). Pentru evitarea acestor incidente, laptele se poate taia la inceput cu. o apa alcalina sau ceai slab sau poate fi amestecat cu o lingurita de carbonat de calciu Ia fiecare ceasca.
In faza acuta a bolii ulceroase alimentatia va fi urmatoarea:
1.In primele zile de dureri, cand bolnavul sta in pat; regimul se va limita la 6-7 pahare de lapte baute incet, la 3 ore interval, unui de altul. In felul acesta se realizeaza o neutralizare continua a secretiei acide, pe masura produceriii ei.
2. Dupa o saptamana, se pot adauga treptat, si alte alimente ca: supe strecurate de orez, gris, fulgi de ovaz, arpacas, cu cate o lingurita de unt proaspat adaugat la servire, oua fierte moi, frisca, gelatina de lapte putin indulcit. Grasimile, ca untul proaspat nesarat, galbenusul, chiar untdelemnul rafinat, neprajit, au proprietatea sa micsoreze secretia gastrica. Toate alimentele indicate, repartizate in circa 6 mese pe zi, se vor lua la o temperatura potrivita, nici prea calde, nici prea reci.
3. Dupa 1-2 sapamani cu acest regim, alimentatia se poate largi cu perisoare fierte din carne tocata marunt, legate cu ou si servite cu unt proaspat, branza de vaci proaspata, deserturi ca lapte de pasare sau cre¬ma de ou si lapte, paine alba uscata.
4.Treptat se pot adauga in cursul urmatoarelor doua saptamani cartofi pireu, fainoase fierte, supe de zarzavat trecute prin sita, prajituri, din aluat, din pandispan sau ecler, biscuiti.
Raman interzise alimentele sarate, grase, afumate, prajite in grasime, ciorbele de carne, conservele, legumele si fructele crude, mustarul, hreanul, piperul, bauturile alcoolice si gazoase, cafeaua naturala. Alimentatia va fi fractionata in 4-5 sau chiar 6 mese pe zi, pentru a nu incarca stomacul cu o cantitate mare de alimente. Bolnavul va manca la ore fixe, incet, mestecand bine si evitand sa bea in timpul mesei. Nu sunt recomandate mancarurile prea calde sau prea reci (inghetata). Dupa mesele principale este bine ca bolnavul sa puna un termofor pe abdomen. In sfarsit, se vor evita in cursul mesei discutiile aprinse, enervarile, emotiile de orice fel, factori cu efect negativ asupra stomacului, si asa solicitat in cursul digestiei.
Dam un exemplu de regim pentru un bolnav suferind de ulcer gastric sau duodenal, a doua saptamana de tratament:
Dimineata; omleta dietetica, preparata din doua oua batute spuma si lasate sa se inchege cu o lingurita de unt proaspat, la baia de apa, adica intr-un vas de aluminiu cufundat pana la jumatate intr-o oala cu apa clocotita; un pahar cu lapte cald.
Ora 10: un pahar cu lapte cu o lingura de frisca sau smantana dulce
Pranz: supa strecurata din orez, ingrosata cu lapte si un galbenus de ou, cu putin unt adaugat la servire; crema de ou si lapte sau gelatina de lapte putin indulcit.
Ora 6 dupa masa; ca la ora 10.
Seara: ca la pranz.
La culcare: un pahar cu lapte si un praf alcalin.
Realizam astfel 6 mese pe zi, semilichide, reduse ca volum, compuse din alimente care micsoreaza sau neutralizeaza secretia acida a stomacului.
Cand durerile s-au calmat si hemoragiile au disparut, se poate manca:
Dimineata: lapte 1/2 litru, paine alba veche de o zi, unt sau un ou fiert moale.
Ora 11 (este vorba de o masa luata la locul de munca): lapte 1/4 litru (luat in termos), paine, unt.
Pranz: supa de zarzavat (fara rantas) trecut prin sita, cu gris sau orez si cu putin unt (sau untdelemn crud, fiert in supa); mamaliga pripita cu branza de vaci si smantana dulce sau carne fiarta (rasol) de vaca, vitel, pasare, peste (salau, stiuca) cu pireu de cartofi (sau de morcovi) preparat cu lapte sau unt; mere coapte la cuptor (fara samburi si coji) sau compot bine fiert, trecut prin sita si nu prea dulce.
Seara: doua oua moi; paina, macaroane cu branza de vaci si suc de rosii.
Un asemenea regim nu slabeste si nu reduce puterea de munca. Se admite ca un asemenea regim trebuie tinut un an din momentul inceperii tratamentului Aceasta nu inseamna ca dupa acest rastimp bolnavului vindecat i se permit orice alimente. Cea mai mare parte din alimentele interzise raman interzise. Se permite, de pilda o zi pe saptamana de regim liber, dar numai o zi. Cum boala ulceroasa poate reveni si cum aceste recidive apar mai ales toamna si primavara, este recomandabil ca la 6 luni distanta sa se repete regimul descris mai sus, in scopul prevenirii recaderilor. Deci de doua ori pe an bolnavul va incepe cu dieta cea mai restransa, scurtand perioadele la cate o saptamana, astfel ca in total sa tina regimul o luna.
Este de altfel o veche formula recomandata bolnavului vindecat de a tine dieta o zi pe saptamana, o saptamana pe luna si o luna in fiecare an, tocmai pentru a impiedica recaderile.
Alimentele indicate in faza de liniste sunt:
Bauturi: lapte dulce sau lapte amestecat cu cafea de orz sau cu ceai de tei,ceai de macese sau cu apa minerala alcalina (Hebe, Slanic 1 bis, Olinesti 14), zeama de fructe dulci: mere, struguri, pepene verde.
Paine: paine alba, veche, uscata.
Carne, peste, oua, branza: carne slaba de vaca, vitel, gaina, pui rasol, perisoare, budinci, sunca slaba in preparate, peste slab de rau, branza de vaci, cas nesarat, urda, oua fierte moi, ochiuri romanesti, omleta preparata la abur sau la baia de apa.
Zarzavaturi: moi, care se dau de preferinta fierte, trecute prin sita sub forma de pireu; se permit cartofi, morcovi, dovlecei, conopida, mazare verde tanara, cartofi copti in coaja la cuptor mestecati bine.
Fainoase: paste fainoase bine fierte, mamaliga pripita, orez, gris, fulgi de ovaz, bine fierti in zeama de zarzavat (fulgii de ovaz trebuie trecuti prin sita, dupa ce au fiert).
Grasimi: unt proaspat, untdelemn crud adaugat la mancaruri gata preparate, smantana dulce, frisca.
Supe: preparate din zarzavat, strecurate sau trecute prin sita, ingrosate cu fainoase (gris, orez, fulgi de ovaz) trecute prin sita, cu adaos de lapte.
Sosuri: preparate cu zeama de zarzavat si lapte (sos alb, sos dres cu galbenus).
Dulciuri: prajituri din aluat uscat cu branza de vaci sau cu mere dulci, crema de vanilie, gelatine din lapte, branza de vaci, zeama de fructe dulci, compot trecut prin sita, fructe coapte la cuptor (gutui, mere, pere), lapte de pasare, orez, gris, taitei cu lapte, zahar cu masura.
Diverse: sare cu masura, vanilina, zeama de lamaie indoita cu apa, suc de rosii adaugat la supe sau sosuri inainte de a fi servite.
Alimentele neindicate in boala ulceroasa:
Bauturi: tuica, lichior, ceai rusesc tare, cafea neagra naturala, sifon, bauturi prea reci sau prea fierbinti.
Paine: proaspata, paine de tarate, paine neagra.
Carne, peste, oua, branza: carne grasa, sarata, afumata, peste afumat, gras, ochiuri prajite, telemea prea sarata, branzeturi fermentate, slanina, mezeluri, carnati.
Zarzavaturi: tari si crude ca ridichi, castraveti, ardei gras, conopida, ceapa, ardei iute, varza cruda, usturoi, fasole alba, linte, mazare uscata.
Grasimi: untura, untdelemn prajit.
Supe: de carne, cu rantas, sosuri cu grasimi prajite.
Dulciuri: aluaturi dospite, proaspete, gogosi prajite in grasime incinsa, inghetata, fructe tari, acre si crude (visine, gutui, zarzare, nuci), dulciuri concentrate (marmelada, gem, dulceata etc).
Diverse: cartofi prajiti, mustar, otet, piper, boia, sare prea multa, muraturi.