depresiile tardive

Sunt cele mai frecvente afectiuni psihice intalnite la varstnici (15%). Apar in nevroze, boli cerebrale, degenerative, vasculare, endocrine, metabolice, dar si in psihoze maniaco depresive, melancolia de involutie sau in formele reactive (traume psihice, stresuri, neadaptare etc). Unii autori disting depresia nevrotica si depresia psihotica. Ultima are o nota de gravitatie. intotdeauna depresiile coexista cu afectiuni somatice. Bolile cardiovasculare, gastrointestinale, hipertiroidismul etc., se insotesc si de stari depresive. Predomina ideile depresive, ipohondrice si de negatie, sentimente de culpabilitate, inutilitate, autoacuzare. in formele grave apar deliruri, idei de persecute, confuzii si halucinatii, dezordinea afectiva. si dupa unele medicamente poate apare agravarea starii depresive (tranchilizante, rezerpina, clonidina, propanololul, metil-dopa). Dupa fiecare faza depresiva, intervalul liber se scurteaza. La aparitia lor, contribuie ca in toate bolile psihice si factorii psihosociabili. Important este diagnosticul diferential intre depresie si demente. Tratamentul, vizeaza: - ameliolarea mijloacelor psihosociale: climatul psihologic familiar favorabil, legaturi afective si uneori pregatirea psihologica. - tratamentul bolilor cerebrale organice tratabile si a bolilor somatice coexistente (diabet zaharat, boli digestive etc). - tratamentul psihofarmacologic. Acesta consta in administrarea de psihoanaleptice sau timoanaleptice de tipul produselor procainice. In formele mai grave se administreaza antidepresive (antideprin sau amitriptilina), anxiolitice (haloperidol, tioridazin, meclofenoxat, etc). O atentie deosebita trebuie acordata tendintelor la sinucidere.

ARTERIOSCLEROZA CEREBRALA DIFUZA
Se descriu tablouri clinice caracteristice, dupa acumularea leziunilor in anumite zone ale creierului: pseudoneurastenia arteriosclerotica (cu semne psihice numeroase si semne neurologice sterse), sindroame pseudobulbare (lacunarismul cerebral), sindroame parkinsoniene arteriosclerotice si demente arteriosclerotice. Aceste tulburari se datoresc unor multiple microleziuni (microramolismente), vasculocerebrale. Ele se instaleaza in timp, insidios si sunt in general asimptomatice mult timp. Se datoresc hipertensiunii arteriale si arteriosclerozei, care se influenteaza reciproc. Pseudoneurastenia arteriosclerotica, este manifestarea clinica initiala a insuficientei circulatorii cerebrale, rezultat al evolutiei arteriosclerozei. Rareori apare inainte de 55 -60 de ani. Simptomatologia este predominant de ordin psihic. Astenia psihica si intelectuala domina in scena clinica. Scade memoria, atentia si capacitatea de concentrate. Tulburarile de memorie sunt instabile, trecatoare, apar brusc mai ales cu ocazia unei tensiuni psihice. Amintirea evenimentelor recente este prima alterata. Alt semn frecvent este cefaleea, nu prea intensa, localizata frontal sau occipital, care apare uneori cu ocazia eforturilor fizice dar mai ales intelectuale (gandirea dureroasa). Tulburarile de somn, tulburarile afective (hiperemotivitatea), iritabilitatea, depresia, ipohondria, parestezii, vertije, acufene, completeaza tabloul, diminua reflexele, apar mici tremuraturi ale degetelor, in sfarsit apar semne de ateroscleroza aortica, coronariana, retiniana, renala, periferica si hipertensiunea arteriala sistolica. Sindroamele pseudobulbar, sunt mai frecvente. Apare o dubla hemipareza si ictusuri repetate. Evolutia este constant progresiva. Tulburarile de vorbire (monotona, taraganata), de deglutitie (refularea pe nas a alimentelor), faciesul imobil cu gura intredeschisa, cu scurgerea salivei, mersul rigid, lent cu pasi mici, rasul si plansul spasmodic apar in mod obisnuit. Deteriorarea psihica este progresiva, apar tulburari sfincteriene, escare de decubit si marasm. Bolnavul devine egocentric, rau si prezinta delir de persecutie. Viata acestor batrani in sanul familiei este ideala dar este foarte dificila. Dementa aerteriosclerotica a fost descrisa la capitolul dementei.
  ACCIDENTE VASCULARE ISCHEMICE TRANZITORII
Reprezinta o complicate a hipertensiunii arteriale si a arteriosclerozei cerebrale. Este un accident frecvent la varstnic, si reclama un diagnostic adeseori retrospectiv. Este relativ benign, apare injur de 70 de ani si se intalneste cam in 20% din accidentele vasculare cerebrale. Reversibil intr-un interval de 24 de ore, are un prognostic imediat bun, dar indepartat rezervat. Debuteaza brusc, este de obicei minor, fara pierdere de cunostinta si dureaza cateva minute sau ore. De obicei diagnosticul se pune pe anamneza bolnavului, pe varsta si semnele de ateroscleroza cerebrala si sistemica. Afecteaza doua teritorii cerebrale: carotidian si vertebro bazilar. - Cand afecteaza teritoriul carotidian, apare o amauroza fugace, o cecitatea tranzitorie, o hemipareza care prinde si semifata, si care dureaza minute sau ore. - In varianta vertebro bazilara, apare vertij, instabilitate in ortastatism sau mers, tulburari de vedere, de vorbire, de deglutitie si chiar tulburari motorii si senzitive. Pot apare crize de cadere, ictus amnezic tranzitor, agitatie, dezorientare. Totul revine la normal in cateva ore. Ambele accidente apar prin ingustarea arterei datorita unui aterom, prin ulcerare sau trombozare. Gravitatea consta in repetare. O varianta este forma progresiva, catre extensie. Ictusurile repetate due la tabloul clinic din arterioscleroza difuza: dementa arteriosclerotica, sindromul pseudobulbar etc.
  PARAPAREZA (PARAPLEGIA) SENILA
Se intalneste frecvent in practica geriatrica. Apare lent, progresiv, la un subject varstnic, cu astenie, adinamie, pana la impotenta functionala a membrelor inferioare. Aceasta poate duce la aparitia sindromului de imobilizare. Cauzele specifice varstnicului sunt vasculare (mielopatia vasculara) si degenerative, mai rar tumorale, traumatice etc. Incidenta este mare, impotenta functionala este atribuita de bolnav si uneori chiar de medic, la inceput, unui reumatism cronic.
  ASPECTE DE PATOLOGIE GERIATRICA DIGESTIVA
Procesul de imbatranire, de atrofie, afecteaza si tubul digestiv. Edentatia, atrofia glandelor salivare si a mucoasei gastrice si esofagiene, aclorhidria, sunt frecvente. Mai caracteristice sunt tulburarile vasculare digestive.
  PAROTIDITA SUPURATA A BATRANULUI, apare la varstnicul de peste 80 de ani, cu stare grava, istoric lung, casexie si infinnitate. Apar si stari terminale, mai frecvent la femei. Clinic se exteriorizeaza ca o tumefactie pre si intra auriculara, care deformeaza figura si cu semne locale de inflamatie (eritem si temperatura), precum si secretii purulente in orificiul canalului Stenon.
  REFLUXUL GASTRO ESOFAGIAN. La persoanele varstnice apar frecvent tulburari de deglutitie, disfagie, si regurgitari nazale. Alteori apare pirozis, epigastralgii, cu iradieri in umarul stang, ceea ce se cheama pseudo angorul. Dintre entitati clinice mentionam diverticulii esofagieni, spasmele esofagiene, dar mai ales refluxul gastro esofagian. Acesta din urma consta in intoarcerea continutului gastric in esofag, din cauza insuficientei functionale a cardiei. Obezitatea, sarcina, stenoza pilorica cu dilatatie gastrica consecutiva sunt cauze favorizante. Consecinta refluxului, este esofagita peptica cu pirozis, regurgitatii acide si varsaturi. Tratamentul vizeaza indepaitarea medicamentelor favorizante (anticolinergice, betablocante, morfina, teofilina), Tndepartarea grasimilor, alcoolului, cafelei, rutunului etc. Cimetidina si Metoclopramidul (Reglan, Primperan), au efecte favorabile.

  PATOLOGIA ISCHEMICA DIGESTIVA.

Bolile digestive vasculare ischemice sunt destul de frecvente varstei a treia. Se datoresc aterosclerozei arterelor viscerale abdominale, au mecanism de producere ischemic (tromboze, infarctizari, embolii), si prezinta dureri de tipul claudicatie intermitenta. Infarctul mezenteric, este cel mai spectaculos accident. Este o drama abdominala. Apare brusc cu semne de abdomen acut, cu durere violenta uneori sincopala, continua si tenace, iradiata in intregul abdomen, cu exacerbari paroxistice, rezistenta la calmante si agitatie extrema. Se poate insoti de diaree sanghinolecta, varsaturi alimentare, bilioase sau sanghinolente, colaps, gangrena intestinala si peritonita. Pulsul este slab, hipotensiunea este obisnuita, iar hiperneucocitoza prezenta. Se datoreste ocluziei totale prin embolic a arterei mezenterice. Uneori este precedata de angor intestinal. Apare intotdeauna la varstnici cu ateroscleroza in diferite teritorii. Semnele fizice sunt sarace. Ischemia intestinala cronica, apare la persoane in varsta de peste 50 - 60 de ani, cu ateroscleroza arteriala mezenterica, cu semne de insuficienta circulatorie similara, localizarii aterosclerozei la inima, creer sau membrele inferioare. Fluxul sanghin diminuat este suficient pentru pranzuri mici, dar devine insuficient pentru pranzuri abundente. Durerea apare la 10 - 15 minute dupa mese si dureaza 1 - 3 ore. Se percepe si un suflu supraombilical. Durerea abdominala este difuza, iar tabloul clinic al anginei abdominale este caracterizat prin crize dureroase abdominale, descrise ca ischemie paroxistica intestinala, claudicatie intermitenta a intestinului, arterita mezenterica etc. Angina abdominala este manifestarea clinica a ischemiei intestinale cronice. Semnul major este durerea abdominala, care apare postprandial, proportional cu alimentele ingerate, este localizat In abdominal, epigastric, hipogastric si nu iradiaza in afara ariei abdominale. Uneori durerea este violenta, are caracter de crampa, iar distensia abdominala care o insoteste, se asociaza cu greturi si varsaturi, Expresia tulburarilor de tranzit intestinal, apare la bolnavi trecuti de 50 de ani si mai adesea de 60, cu semne evidente de ateroscleioza in diferite teritorii. Diagnosticul este de obicei tardiv, iar prognosticul foarte rezervat.