accidentele de circulatie

 Frecventa in crestere a accidentelor de circulatie si tributul insemnat de vieti omenesti pe care-l determina inscrie acest fel de accidente ca una din principalele probleme de actualitate.
Se apreciaza ca printr-un prim-ajutor acordat corect si la timp, numarul deceselor ar scadea cu 20%, ceea ce inseamna, raportati la cei 100 000 de accidentati mortal anual in Europa, 20 000 de vieti salvate.
Aceasta constatare este totodata un serios semnal de alarma si avertisment pentru luarea unor masuri cat mai eficiente in vederea instruirii populatiei si in special a conducatorilor de autovehicule asupra modului de acordare a primului ajutor. Se insista asupra modului introducerii unui curs cu notiuni de prim-ajutor pentru cei care doresc sa obtina carnet de conducere, iar obtinerea acestuia sa fie conditionata si de promovarea unui examen sever privind aceasta problema.
Pe prim plan se situeaza traumatismele cranio-cerebrale avand o frecventa de 50 -80%; la 69% din victimele decedate, acest tip de traumatism a fost cauza directa a mortii.
In aceste traumatisme se produc frecvent tulburari respiratorii grave determinate fie prin astuparea cailor aeriene cu sange, secretii, mucozitati, fie prin caderea limbii in fundul gatului. Se impune deci, ca un prim element de maxima urgenta, cunoasterea starii de permeabilitate a cailor respiratorii si, in cazul obstruarii acestora, sa se intervina imediat prin curatirea gurii si a gatului, impingerea maxilarului inferior inainte, si tragerea limbii, cand aceasta a cazut in fundul gatului.
Traumatismele toracelui, desi se intalnesc la 13% din cazuri, sunt de o mare gravitate, antrenand tulburarii cardio-respiratorii importante.
Traumatismele membrelor inscriu o frecventa de 38%, dar numai 2,3% au fost cauza de deces.
Indiferent de tipul traumatismului, viata accidentatului, in marea majoritate a cazurilor, este amenintata de: oprirea respiratiei, a inimii, de hemoragie si soc traumatic.
Reiese deci ca masurile majore si de prima urgenta sunt acelea de combatere a acestor tulburari grave.
Un element important care duce la cresterea eficientei primelor ingrijiri il constituie dotarea obligatorie a tuturor autovehiculelor cu o trusa medicala de urgenta si instruirea conducatorilor asupra folosirii ei, masura care este in curs de aplicare si la noi in tara.
Prevenirea accidentelor de circulatie se adreseaza mai multor factori:
a) In faza de proiectare si realizare tehnica a autovehiculelor se acorda o atentie deosebita calitatii subansamblurilor cu rol in a asigura securitatea maxima (echilibru, frana, directii).
b) Educarea pietonilor si a conducatorilor de autovehicule in sensul respectarii cu rigurozitate a regulilor de circulatie si organizarea desfasurarii in conditii optime a circulatiei pe drumurile publice.
SOCUL TERMIC SI INSOLATIA
Organismul omului are proprietatea de a-si mentine constanta temperatura, indiferent de variatia acesteia in mediul inconjurator. Acest lucru se realizeaza printr-o serie de mecanisme fiziologice, care in totalitate realizeaza procesul de termoreglare. Daca temperatura mediului creste insa peste anumite limite, mecanismele de termoreglare sunt depasite si apar o serie de tulburari, cunoscute sub numele de soc termic. O forma a socului termic este insolatia. In producerea sa conteaza in primul rand expunerea
prelungita si fara protectie a capului la radiatiile solare. Accidentatul acuza dureri de cap, ameteli, ochii i se impaienjenesc, fata se congestioneaza, respiratia devine zgomotoasa, pulsul slab si rapid, uneori are varsaturi. Bolnavul este dus la umbra, i se desfac hainele, i se aplica comprese reci pe cap si piept si i se da sa bea lichide reci. Daca prezinta tulburari respiratorii i se face rapid respiratie artificiala. In cazuri grave va fi transportat la cea mai apropiata unitate medico-sanitara.
ARSURILE
Arsurile pot fi produse prin caldura, agenti chimici si curent electric. Caldura poate actiona sub forma de raze solare, flacari, lichide fierbinti, gaze si vapori supraincalziti, corpuri solide fierbinti. Dintre substantele chimice pot provoca arsuri in special acizii (sulfuric, clorhidric) si soda caustica. Curentul electric provoaca arsuri prin transformarea lui in energie termica, datorita rezistentei opusa de tesuturi.
Gravitatea arsurii este in functie nu atat de profunzimea ei, cat de intinderea suprafetei arse. In cazul cand cuprinde 30 din suprafata pielii corpului, gravitatea arsurii este foarte mare, iar la 50% moartea este aproape inevitabila. Exista trei grade de arsura: gradul I pielea este rosie, umflata si dureroasa; gradul al II-lea apar basici,numite flictene; gradul al IlI-lea se produce mortificarea sau chiar carbonizarea tesuturilor. Pe langa leziunile locale, arsurile se insotesc de fenomene generale, uneori foarte grave, culminand cu socul prin arsura. Acestea se datoresc durerii violente de la locul arsurii si distrugerii pielii. De asemenea, din tesuturile distruse prin arsura se resorb produse toxice. Rezulta ca accidentatul este expus unui pericol mare. Ca o prima masura, accidentatul va fi culcat intr-o camera incalzita, i se va da sa bea lichide calde si dulci. Daca arsurile sunt intinse va fi transportat de urgenta la cea mai apropiata unitate medico-sanitara. In arsurile provocate de substante chimice, aceste substante vor fi indepartate prin spalare cu apa care va contine bicarbonat in caz de arsuri cu acizi, sau otet in caz de arsuri cu substante bazice (soda caustica).
Tratamentul local al arsurilor putin intinse se poate acorda si in familie sau la locul de munca. In arsurile de gradul I se pot aplica unguent sulfamidat, jecolan sau alcool medicinal. In arsurile de gradul al II-lea nu se vor sparge flictenele (basicile). Se aplica numai un pansament steril. Daca flictenele s-au spart totusi, se aplica un pansament steril cu pulbere de sulfamida sau se tamponeaza de cateva ori cu acid tanic solutie 2,5%. Se formeaza o crusta care impiedica resorbirea de toxine, pierderea de proteine plasmatice si patrunderea microbilor. In arsurile de gradul al III-lea se aplica un pansament steril si accidentatul se transporta de urgenta la unitatea medico-sanitara. Este interzis a se aplica pe suprafata arsa gheata, untdelemn sau alte substante.