alimentatia artificiala a copilului

 Alimentatia mixta a copilului
Completarea alimentatiei la san cu preparate de lapte praf sau de vaca se numeste alimentatie mixta. Introducerea alimentatiei mixte poate fi determinata de boli ale mamei sau ale copilului sau de reintrarea mamei in campul muncii. In unele cazuri sugarul va primi completari la anumite supturi. In alte cazuri se recomanda metoda alternativa (la unele mese numai san, iar la altele numai alimentatie artificiala). Ori de cate ori mama are cel putin jumatate din cantitatea necesara de lapte este preferabil sa faca un efort ca sa asigure unele mese exclusiv la san si sa ofere alte mese artificiale. Daca toate supturile sunt insuficiente este evident ca suntem obligati sa instituim alimentatia mixta la fiecare supt.
Mamele din campul muncii se pot gasi fie in situatia de a-si alapta in continuare copilul la cresa situata in apropierea locului de munca, fie, daca sugarul ramane acasa, sa instituie alimentatia mixta alternativa. Este indicat ca aceasta modificare sa fie pregatita din timp, prin introducerea treptata cu 6-7 zile inainte de inceperea serviciului, a preparatului alimentar indicat de medic. Perioada de pregatire a sugarului pentru alimentatia mixta mai poate fi folosita si pentru reducerea numarului de mese la 5, cu pauze de 4 ore intre ele (copilul ar urma sa suga la orele 6, 14, 18, 22 si sa primeasca o masa artificiala la orele 10).
Alimentatia artificiala a copilului
Laptele mamei este un drept care nu poate fi rapit copilului. Din pacate exista situatii care impun trecerea timpurie la alimentatia artificiala. Aceasta alimentatie fiind o operatie destul de delicata este necesar ca mama sa-si insuseasca in toate amanuntele sfaturile date de medicul pediatru potrivit cu cerintele sugarului. Laptele de vaca ramane alimentul de baza pentru sugarii lipsiti de lapte matern in primele 3-4 luni de viata. Cel mai mare neajuns este acela ca si microbilor le prieste acest lapte, ceea ce obliga sa se respecte cu sfintenie anumite principii de igiena. In cazul incalcarii normelor de igiena, microbii prezenti in lapte se inmultesc foarte repede, iar sugarul este expus unor grave imbolnaviri. Riscurile molipsirii laptelui cu microbi sunt atat de frecvente, incat este absolut necesar ca mama sa administreze preparate de lapte de vaca numai daca laptele satisface anumite conditii:
- Sa fie pus la fiert cat mai curand dupa muls sau dupa ce a fost cumparat.
- Sa fiarba in clocote timp de 10 minute, la foc mic, dupa care sa fie racit brusc intr-un vas mai mare cu apa rece (eventual schimbam in acest timp apa de 2-3 ori, ca laptele sa se raceasca cat mai repede).
- Dupa racire sa fie pus imediat la ghetar sau frigider. Nu este igienic obiceiul de a lua laptele de pe foc dupa ce a dat in primul clocot, si de a-l lasa descoperit pana ce se raceste. Pastrarea la rece implica o temperatura constanta de cel mult 6-8 grade ziua si noaptea. Se mai pot folosi pivnita sau camara rece in cursul anotimpului friguros, balconul sau fereastra deschisa atat timp cat temperatura in locul respectiv nu trece de 6-8 grade. Laptele se poate pastra la rece intr-o oala acoperita cu un capac adaptat perfect, care impiedica patrunderea prafului, sau mai bine laptele fiert cu faina sau zahar este repartizat in 5-6 portii, pentru 24 de ore, in biberoane inchise cu o tetina negaurita. In acest fel putem pastra preparatele alimentare si intr-o oala asezata sub un robinet din care se scurge un fir de apa, care intretine temperatura scazuta (6-8 grade). Inaintea fiecarei mese luam numai cantitatea necesara de lapte si o preparam conform prescriptiei medicului. Daca sunt pregatite biberoane pentru 24 de ore incalzim un biberon intr-un vas cu apa calda si-l administram imediat sugarului. Pentru a verifica temperatura preparatului se utilizeaza incercarea prin picurare pe pielea mainii. Aceasta portie, o data ce a fost incalzita, nu mai poate fi pastrata pentru mesele urmatoare. Daca urmeaza sa administram doar o parte din continutul biberonului luam numai cantitatea necesara pe care o incalzim intr-un ibric. Chiar si laptele acidulat suporta o reincalzire la temperatura de 40-45 grade.
Daca nu putem respecta toate aceste conditii, alimentatia cu lapte de vaca proaspat implica mari riscuri. Din aceste motive este preferabil laptele praf.
Laptele praf a contribuit substantial la scaderea masiva a diareelor de vara la sugari. Laptele praf asigura si o digestie mai buna, datorita fragmentarii fine a proteinelor. Laptele praf integral este un lapte de buna calitate, din care a fost inlaturata apa si care isi pastreaza calitatile timp de 6 luni (conform datei inscrise pe cutie), cand este ambalat in pungi de masa plastica. Acest lapte este produs de fabricile Raraul si Muresul. Acelasi termen de 6 luni valabilitate priveste si laptele praf smantanit Lacto. Durata de conservare este mai lunga (2-3 ani) la laptele praf ambalat in cutii metalice inchise ermetic, in care pulberea este ferita de aer (atmosfera de azot).
In mod normal, laptele praf este alb-galbui, omogen, fara grunji, fara miros, cu un gust placut de lapte proaspat, de caimac dulce. Nu vom folosi pulberea, daca culoarea este galbena-inchisa, daca are grunji si daca are miros de unt ranced, de seu. Laptele praf trebuie pastrat la loc racoros si uscat pentru ca rancezeste curand. Dupa ce am deschis punga sau cutia metalica este indicat sa folosim produsul in 10-14 zile, pastrandu-l tot la loc uscat si racoros.
Reconstituirea laptelui integral se face adaugand cantitatea de apa care a fost extrasa in momentul pulverizarii. Pentru a reconstitui laptele de vaca ne putem conduce dupa volum (mult mai practic) sau dupa greutate (mult mai exact). In volum: la un pahar cu lapte praf adaugam 4 pahare cu apa fiarta si racita. Dupa greutate: la 125-130 grame lapte praf adaugam 900-950 mililitri apa fiarta si racita. Daca nu avem posibili-tatea sa cantarim exact retinem ca o lingurita rasa de lapte praf contine circa 3 grame iar o lingura rasa circa 10 grame. Daca medicul recomanda se folosesc alte produse industriale decat laptele praf integral: lapte praf semiecremat (Lacto), babeurre in pulbere (Eledon).
Dilutiile de lapte. Sugarilor din primele 3-4 luni de viata nu li se poate da lapte integral. Pentru ca sugarul sa poata digera proteinele si grasimile unui lapte care are alta compozitie decat cel al mamei sale (fiind destinat altei specii animale), acest lapte trebuie diluat. Concentratiile potrivite in raport cu varsta si alte particularitati ale sugarului vor fi recomandate de medic. Aici putem numai preciza ca in prima luna de viata si numai in aceasta scurta perioada se poate folosi laptele diluat la jumatate adica 50% apa si 50% lapte de vaca sau circa 65 grame lapte praf pentru 1 litru. Prelungirea peste varsta de o luna a dilutiei la jumatate este daunatoare, pentru ca produce subalimentatie, cu o crestere insuficienta in greutate si o scadere a rezistentei la infectii: apare distrofia. La sugarii care au intrat in a doua luna de viata se recomanda laptele de vaca diluat 2/3 (2 parti lapte si 1 parte apa) si mai tarziu 3/4 (3 parti lapte si 1 parte apa), ceea ce corespunde cu 85 grame si 100 grame praf la litru. Catre varsta de 5 luni cel mai tarziu 6 luni, se recomanda laptele integral (nediluat) la copiii normal dezvoltati si sanatosi. Desi dilutia inlatura unele defecte ale laptelui de vaca, valoarea calorica a dilutiilor 1/2, 2/3, 3/4 nu acopera nevoile sugarului. De aceea, in produsele alimentare destinate sugarilor se adauga zahar si faina, in proportia prescrisa de medic. Zaharul se adauga in concentratia de 5% la dilutia respectiva de lapte (1 lingurita zahar = 5 grame; 1 lingura = 15 grame) si este obligatoriu sa fiarba in clocot. Digestia este mai usoara si rezultatele alimentatiei artificiale sunt superioare, daca sugarul primeste si fainuri sau derivate. Copilul nascut la termen si sanatos este capabil sa digere amidonul dupa primele 7-14 zile de viata, bineinteles sub forma si in cantitatile recomandate de medic si verificate printr-o incercare prudenta. Amintim ca in primele 3-4 luni se utilizeaza mucilagiul de orez sau de fulgi de ovaz, un amidon alimentar preparat special pentru sugari cum este produsul Zeamil, faina alba de grau etc. Mucilagiul de orez sau de fulgi de ovaz se utilizeaza fie pentru diluarea laptelui de vaca, fie ca lichid pentru reconstituirea laptelui praf integral (sau Eledon sau Lacto). In acelasi fel se utilizeaza si fierturile de Zeamil sau faina de grau.
Apa de orez are o concentratie slaba. De aceea va fi folosita numai in prima luna de viata, ca lichid de dilutie pentru laptele praf integral, laptele praf Lacto sau Eledon. Daca la aceasta varsta s-a recomandat lapte de vaca vom utiliza mucilagiul de orez 2-4%.
Modul de preparare: orezul se alege si se spala bine. La 50 grame orez (2 linguri pline) se adauga 2 litri de apa si se lasa la muiat 12 ore intr-un loc racoros. Se fierbe apoi in clocote mici in aceeasi apa, pana ce amestecul scade la jumatate. Se strecoara si se stoarce. Se mai da un clocot. Se raceste brusc. Se poate pastra 24 de ore la rece. Se foloseste astfel: a) inainte de fiecare masa se agita apa de orez pentru omogenizare. Se ia numai cantitatea necesara pentru masa respectiva si se prepara cu laptele, zaharul, acidul. Se da imediat copilului; aceasta portie o data ce a fost incalzita nu mai poate fi pastrata pentru mesele urmatoare b) Se prepara imediat tot laptele acidulat pentru 24 de ore.
Pentru copiii care au intrat in a 2-a luna de viata se utilizeaza mucilagiul de orez, mai concentrat daca utilizam lapte de vaca si mai diluat daca folosim un lapte industrial.
Mucilagiul de orez 2%. Modul de preparare: orezul se alege si se spala bine. La 25 grame orez (1 lingura plina) se adauga 2 litri de apa si se lasa la muiat 12 ore intr-un loc rece. Se fierbe in clocote mici in aceeasi apa, pana ce amestecul scade la jumatate. Se trece totul prin sita pana ce mucilagiul de orez rezultat este omogen. Se mai da un clocot. Se raceste brusc. Se foloseste astfel: a) se poate pastra 24 de ore la rece. Inainte de fiecare masa se agita mucilagiul pentru omogenizare. Se ia numai cantitatea necesara pentru masa respectiva si se prepara cu laptele, zaharul, acidul. Preparatul se da imediat copilului; aceasta portie, o data ce a fost incalzita, nu mai poate fi pastrata pentru mesele urmatoare; b) se prepara imediat lapte acidulat pentru 24 de ore.
La sugarii care au intrat in luna a 2-a de viata se poate utiliza cu succes si amidonul din porumb Zeamil (1 lingurita = 5 grame), care este digerat foarte lesne. La sugarii de 3-4 luni se mai recomanda si faina (1 lingurita = 5 grame); aceasta este mai usor digerata de sugar daca este rumenita intr-o tigaie incinsa si fara grasime, in timp ce amestecam mereu cu o lingura de lemn. Toate aceste fainuri se dizolva la rece in putina apa; Zeamilul trebuie sa fiarba 10 minute, iar faina 20 de minute.
In concluzie: dilutia corecta a laptelui, adaosul de zahar si fainuri sub forma si in concentratia potrivita sunt conditiile unei alimentatii corecte artificiale, bineinteles cu respectarea riguroasa a normelor de igiena. Retinem ca un preparat pregatit cu lapte praf se digera mai usor decat unul similar la care s-a folosit laptele proaspat de vaca.
Acidularea laptelui. Unii sugari se pot adapta la alimentatia cu lapte de vaca, daca acesta este diluat corect si imbogatit cu zahar si fainuri sub forma si in concentratia potrivita starii lor. Dar numai unii. Digestia laptelui de vaca obliga tubul digestiv al sugarului la un surplus de activitate, pe care nu orice organism il poate efectua, mai ales cand este bolnav. Se stie ca preparatele de lapte acidifiat prin fermentatie naturala (babeurre, iaurt) usureaza digestia mai ales a unor categorii de copii distrofici, dispeptici. Acidifierea artificiala a laptelui (cu acid lactic, citric, zeama de lamaie) corecteaza si ea neajunsurile digestiei laptelui. Acidifierea corecta se opune si inmultirii microbilor in preparatele cu lapte destinate sugarilor. Acidul utilizat, concentratia si cantitatea necesara la sugarul respectiv sunt recomandate de medic. Retinem ca laptele acidulat se prezinta ca un lapte usor neomogen, ca si cum ar fi format din cheaguri foarte mici, ca un gris foarte fin. Tocmai aceasta coagulare fina a laptelui ne arata ca prepararea laptelui este reusita, ca digestia va fi inlesnita. Iata cateva preparate de lapte, acidulate. Retetele sunt pentru 1 litru.
Laptele acidulat 2/3 cu mucilagiu de orez 2%, cu lapte praf integral. La 1 litru mucilagiu de orez 2% se adauga 10 lingurite de zahar si se fierbe in clocot 1 minut. Laptele praf integral 85 grame se desface cu putina apa fiarta si racita si se adauga la fiertura de mai sus cand este fierbinte, in timp ce se agita foarte repede cu furculita sau cu telul. Se raceste brusc. Cand laptele este caldut (la 37°) se adauga cu picatura, in timp ce se bate repede cu furculita (telul), 4 lingurite de solutie 10% acid lactic sau zeama de lamaie. Se pune imediat la rece; se poate pastra 24 de ore la cel mult 6-8 grade. Inainte de fiecare masa se agita laptele, se ia numai cantitatea necesara pentru masa respectiva si se incalzeste la 37 grade. Se da imediat copilului; aceasta portie, o data ce a fost incalzita, nu se mai poate pastra pentru mesele urmatoare.
Laptele acidulat 2/3 cu Zeamil si lapte praf integral. La 1 litru de apa se adauga 10 lingurite de zahar si 4 lingurite de Zeamil. Se fierbe impreuna in clocote mici 10 minute. Laptele praf integral 85 g se desface cu putina apa fiarta si racita si se adauga la fiertura de mai sus cand este fierbinte, in timp ce se agita foarte repede cu furculita sau cu telul. Racirea, acidularea, pastrarea si servirea se fac intocmai cum s-a aratat la reteta precedenta.
Laptele acidulat 2/3 cu Zeamil si lapte proaspat de vaca. La 700 ml lapte de vaca crud si proaspat se adauga 10 lingurite de zahar, 4 lingurite de Zeamil si 300 ml apa. Se fierbe impreuna in clocote mici 10 minute. Se adauga apa pana la nivelul initial si se mai da incet un clocot. Se raceste brusc. Apoi se procedeaza cum s-a aratat mai sus.
Daca nu exista conditiile mentionate pentru pastrarea la rece a preparatului alimentar, mama va pregati separat, inainte de fiecare masa, numai cantitatea necesara.
Alimentatia artificiala se face cu un lapte strain, a carui digestie este mai grea si mai lunga, cu toate modificarile pe care le sufera. De aceea, si daca medicul nu recomanda altfel, la sugarii normal dezvoltati si sanatosi se recomanda 5 pranzuri pe zi, la 4 ore interval (de exemplu, la orele 6, 10, 14, 18, si 22). In primele 6 saptamani de viata se pot administra totusi 6 mese la 3 ore. Mama nu trebuie sa se sperie daca copilul nu ia in intregime ratia alimentara prescrisa, dupa cum nu trebuie sa mai administreze lapte in cursul pauzelor, nici sa administreze mai multe pranzuri in 24 de ore, la intervale mai scurte. Cresterea normala in greutate si buna dispozitie a copilului sunt cele mai bune indicii ale unei alimentatii artificiale corecte. Constituie o greseala care poate avea urmari nebanuite, indoparea copilului din dorinta de a obtine performante la greutate, in nici un caz mama nu trebuie sa modifice alimentatia copilului din proprie initiativa.