cum putem combate caria dentara la ora actuala

 Igiena bucala se rezuma de fapt la spalarea dintilor cu peria si pasta urmata de clatirea riguroasa cu apa calduta, de cel putin 3 ori pe zi, dupa principalele mese.
Peria de dinti are rolul de a dezlipi de pe suprafata dentara, placa dentara, acea pelicula asemanatoare fetrului, pe care se afla microbii cariogeni si resturile zaharoase nutritive. Cele mai bune perii de dinti se fac din fibre sintetice grupate in smocuri pe 3 randuri.
Majoritatea periilor de dinti de pe piata din tara noastra, sunt facute din peri naturali, uniform randuiti ca la peria de ghete. Aceste perii au mai mult rolul de a intinde uniform resturile alimentare pe toate suprafetele dentare, intocmai ca si crema de ghete.
Pasta de dinti trebuie neaparat asociata la spalarea dintilor deoarece contine sapun, substante abrazive (carbonat de calciu), antiseptice (saruri de amoniu, clorhexidrina, hexidrina) si substante antienzimatice (fluor).
Sapunul si substantele abrazive au rolul de a dezagrega placa dentara si a sfarama in mici particule detasabile resturile alimentare. Antisepticele impiedica multiplicarea microorganismelor cariogene, distrugandu-le in mare parte (streptococii, lactobacilii, actinomicetele etc).
Adaosul de fluor in pastele de dinti are rolul de a combate enzimele produse de microbi pentru fermentarea zaharurilor, enzime care de fapt acidifica mediul, declansand decalcifierea smaltului si invazia microbiana in interiorul dintelui. Se pare ca numai pastele de dinti aminofluorate (fluor cu acizi aminati de tip Elmex), sunt eficace, celelalte paste cu fluor cum este si cazul pastei cu fluor din tara noastra, ce contin si saruri de calciu nu sunt eficace, deoarece calciul inactiveaza fluorul.
Tehnica de spalare corecta a dintilor este putin cunoscuta de populatia noastra, deoarece de abia acum s-a initiat invatarea spalatului dintilor in scoli, odata cu manuitul creionului, in principiu, trebuie spalate sistematic toate suprafetele dentare, incepand cu fetele vestibulare si inferioare, de partea dreapta, stanga, si in regiunea frontala, continuand cu suprafetele linguale, superioare si inferioare, dreapta, stanga si in zona frontala, incheind cu penajul fetelor ocluzale.
Fetele vestibulare sau linguale trebuie periate prin miscari verticale, ca perii sa patrunda in spatiile dintre dinti si sa disloce resturile alimentare; de aceea e bine ca perii suntetiti sa fie asezati in smocuri pe 3 randuri, ca sa se poata insinua in spatiul dintre dinti.
Peria de dinti trebuie sa aiba si o miscare de rotatie in mana celui care si spala dintii in asa fel, incat perii sa apese pe mucoasa gingivala si apoi pe suprafata dintelui, si nu invers; resturile alimentare trebuie scoase din fundul de sac gingival si nu transportate de pe suprafata dentara spre fundul de sac gingival.
In consecinta, dintii superiori se perie de sus in jos, iar cei inferiori de jos in sus. Copiii nu pot face aceste miscari verticale, de aceea lor li se recomanda a face miscari de circumductie de usoara rotatie inainte si inapoi a periei de dinti pe masura ce ea coboara si urca pe suprafata dentara, vestibulara sau linguala.
Cand trebuie sa spalam dintii ? Ideal este spalarea dupa fiecare masa, in medie de 3 ori pe zi, dupa masa de dimineata, pranz si seara. Cea mai importanta spalare ramane aceea ce precede culcarea pentru ca gura sa fie curata in cursul noptii. Este o mare greseala cariogena de a da copilului inainte de culcare o bomboana sau o bucata de ciocolata, chiar dupa ce si-a spalat dintii. Este tot atat de neindicata o tigara sau un paharel de liqueur inainte de culcare. O data gura spalata nu mai trebuie murdarita inainte de culcare. De ce trebuie sa ne spalam dupa fiecare masa sau chiar dupa o bomboana luata inainte de culcare? La cateva minute dupa ingestia dulciurilor se produc acizi care pot decalcifia dintele in 90 minute (Stepan). De aici reiese concluzia ca nu valoreaza atat marca pastei de dinti cat spalarea riguroasa a tuturor suprafetelor dentare, pentru a nu permite stationarea resturilor zaharoase. Dupa periaj, trebuie sa ne clatim gura in mod energic, cu apa calduta pentru a indeparta resturile alimentare si resturile de pasta de dinti, care pot fi iritante peste noapte pentru mucoasa bucala.
In sfarsit, sa amintim ca spalarea dintilor trebuie efectuata riguros, timp de 3 minute, iar sangerarea gingiei nu trebuie sa ne sperie; dupa ce s-a invatat bine tehnica periajului, gingia nu va mai sangera si dintii vor avea o culoare alba stralucitoare.
Igiena alimentatiei presupune, in cazul profilaxiei cariei, indepartarea substratului alimentar al microorganismelor cariogene, cu deosebire in primii 4 ani dupa eruptia fiecarui dinte. Nimeni nu poate astazi sa recomande renuntarea la dulciuri, care sunt atat de placute la gust si atat de ieftine; zaharul va deveni in viitor un aliment esential, deoarece aduce materialul energetic necesar vietii, creierul neutilizand decat glucoza in metabolismul sau. Un om are nevoie de circa 1 milion de calorii pe an si aceste calorii pot fi date de sfecla de zahar de pe 5,25 ha pamant. Acelasi numar de calorii poate fi dat de carnea de vaca hranita cu iarba de pe 690 ha pamant (Rocket).
Trebuie totusi sa reducem consumul de dulciuri la 10% din ratia calorica (Gontea), ratie necariogena. Recomandam insa mai mult sa renuntam pe cat se poate la dulciurile lipicioase si fermentabile, cum ar fi caramelele, fondantele, prajiturile de cofetarie fara ciocolata, inghetata.
Japonezii au introdus sorbitolul in locul dulciurilor, cu efecte bune in profilaxia cariei dentare; sorbitolul este insa de 5 ori mai scump ca zaharul, astfel incat nu-l putem vedea generalizat in alimentatia publica. S-ar mai recomanda in cadrul igienei alimentatiei aplicarea locala a unei enzime dextranaza care dezagrega dextranul, un polizaharid intracelular fabricat de microorganisme pentru nevoile lor energetice. Metoda insa nu a fost inca admisa de toti autorii, rezultatele nefiind concordante.
Al 3-lea element ce trebuie avut in vedere in profilaxia cariei dentare este remineralizarea dintelui dupa eruptia sa, sau dupa aparitia leziunilor incipiente de carie. Aceasta se realizeaza in primul rand prin alaptarea la san a copilului, cel putin pana la 6 luni, deoarece laptele matern ofera sortimentul complet si proportional de proteine necesar producerii matricei organice in faza de formare a dintilor (preeruptiva); grasimile din unt, branzeturi si uleiurile vegetale protejeaza, dintele de invazia microorganismelor cariogene, de aceea aluaturile cu adaosuri de branzeturi, cum le folosesc, italienii (pizza), sunt foarte putin cariogene.
Aportul de saruri de calciu si fosfor in cantitati si proportii adecvate(Ca/P>1) contribuie la o buna mineralizare a matricei organice dentare si disparitia fosetelor si fisurilor care reprezinta locuri de electie pentru retentia de alimente si de producere a cariei dentare. Zarzavaturile bogate in saruri de calciu si fosfor trebuie sa fie zilnic pe masa copiilor sau adolescentilor, cu mentiunea ca nu se spala zarzavaturile dupa taierea lor in bucati, deoarece astfel se arunca cu apa de spalare majoritatea sarurilor; este bine ca dupa decojirea zarzavaturilor sa se spele, sa se taie si apoi sa se fiarba; supa rezultata este bogata in saruri si poate fi sursa princiapal de saruri minerale. Untura de peste, bogata in vitamina D favorizeaza buna mineralizare a dintilor, de aceea ea nu trebuie sa lipseasca la copii cu deosebire in timpul iernii.
Cea mai eficienta metoda aplicabila in zilele noastre este fluorizarea generala sau locala. Introdus in apa de baut in 1945 in 3 mari orase americane, fluorul a devenit astazi cel mai ieftin si sigur mijloc de eradicare a cariei dentare. Desi nu este lipsit de periculozitate, prin toxicitatea sa, totusi administrat In concentratie optima de 1 mg la 1 litru de apa, fiuorul poate reduce caria dentara cu 40-50%, ceea ce reprezinta foarte mult pentru economia unei tari, ce s-a angajat sa asigure tratamentul gratuit populatiei, asa cum este tara noastra.
Este adevarat ca fluorul nu este eficace decat in faza de formare a dintelui, beneficiind deci numai copiii si adolescentii de apa fluorizata din orase. Totusi, si batranii pot profita, fluorul avand un efect favorabil asupra osteoporozei si arteriosclerozei.
Fluorul se mai poate administra si sub forma de tablete asa cum s-a inceput si in tara noastra in 5 judete, daca in colectivitatile de copii prescolari metoda da rezultate bune, in scoli se apeleaza la cadrele didactice de a caror constiinciozitate depinde eficacitatea metodelor si trebuie sa recunoastem ca nu este usor sa distribuim zilnic timp de 10 ani, cate o tableta de fluor la 1 500 elevi dintr-o scoala, observand si controland in acelasi timp ca fiecare copil sa inghita pastila.
Fluorizarea laptelui folosita in Elvetia a dat bune rezultate, dar la noi, nu toti copiii vor sa bea lapte. S-a fluorizat si sarea de bucatarie in Elvetia, unde sau obtinut de asemenea rezultate bune; este un inconvenient si anume, copiii consuma de la 3-9 g sare de bucatarie pe zi, ceea ce duce la ingerarea unei cantitati variabile de fluor; din ce in ce mai apreciate devin aplicatiile locale cu fluor, sub forma de combinatii organice sau anorganice, sau dupa demineralizarea prealabila a smaltului cu acid fosforic. Aceasta metoda necesita interventia stomatologului pentru a asigura o perfecta uscare a suprafetelor dentare inainte de aplicarea solutiei de fluor. Beneficiaza foarte mult de aceasta metoda cu deosebire copiii cu carii acute progresive, carora in mod sistematic li se aplica, dupa prepararea cavitatilor dentare, solutii de fluor de tipul Duraphat, preparat cu un lac care realizeaza un adevarat pansament, pe care microorganismele nu se pot dezvolta.