Bolile venerice transmitandu-se in marea majoritate a cazurilor prin raporturi sexuale cu parteneri bolnavi, prevenirea imbolnavirii comporta o serie de masuri in legatura cu actul sexual. Din studiile de epidemiologie reiese ca marea majoritate a imbolnavirilor se produc in cadrul unor legaturi sexuale accidentale, unice, cu persoane necunoscute. Consumarea unei cantitati exagerate de alcool este de multe ori un factor favorizant prin slabirea autocontrolului.
Aplicarea unor masuri igienice simple poate preveni in multe cazuri o imbolnavire veneriana. Simpla spalare cu apa si sapun a regiunilor genitale dupa raportul sexual, pe langa indepartarea mecanica a unor eventuali microbi, are si un rol antiseptic destul de important, treponema palida, gonococul si chiar bacilul sancrului moale fiind cu usurinta atacati si distrusi de sapun. O prevenire eficienta a sifilisului se realizeaza prin ungerea organelor genitale, dupa raportul sexual si spalare cu pomada Mecinikov continand calomel, pomada care se poate cere la orice farmacie. De multe ori blenoragia poate fi prevenita la barbat prin urinare imediat dupa raportul sexual, in acest fel realizandu-se indepartarea mecanica a secretiilor infectate patrunse pe canalul urinar. In acelasi sens este recomandabil ca barbatul sa practice imediat dupa raportul sexual o instilatie pe uretra iar femeia o spalatura in vagin cu o solutie antiseptica: protargol, rivanol, hipermanganat de potasiu. Prezervativele reprezinta un obstacol important pentru transmiterea bolilor venerice.
Daca blenoragia acuta, sancrul moale si limfogranulomatoza inghinala prezinta simptome net vizibile si se insotesc de dureri, fapt care impiedica in oarecare masura pe bolnav sa aiba raporturi sexuale, tocmai sifilisul, cea mai grava dintre bolile venerice, dar si blenoragia cronica, pot evolua cu o simptomatologie foarte redusa, uneori insesizabila, ceea ce favorizeaza mult posibilitatile de molipsire. Alta solutie pentru evitarea imbolnavirii nu exista decat ca aplicarea normelor de igiena aratate mai sus sa devina o regula generala.
Un factor deosebit de important in prevenirea bolilor venerice este si tratarea lor perseverenta pana la vindecarea completa, numai la un medic de specialitate, imediat dupa aparitia primelor simptome. Cu fiecare zi care se intarzie spirochetele ataca noi organe si tesuturi in care sunt din ce in ce mai greu de distrus. Un exemplu tipic: o blenoragie acuta, tratata in primele 1 - 2 zile de la aparitia secretiei purulente, se vindeca cu certitudine dupa un tratament de 5 zile; fiecare zi de intarziere favorizeaza trecerea bolii intr-o faza cronica, cu imbolnavirea treptata a organelor genitale interne, care are ca rezultat rezistenta microbilor si prelungirea tratamentului de-a lungul mai multor luni. In plus, bolnavul poate transmite boala partenerului sexual precum si membrilor familiei, prin obiectele contaminate cu secretiile infectate.
In scopul combaterii bolilor venerice, in tara noastra s-au instituit o serie de metode cu ajutorul carora imprastierea acestor boli este mult impiedicata. Cand se descopera un nou caz de imbolnavire venerica, se face o ancheta epidemiologica, in cursul careia se stabileste, impreuna cu bolnavul izvorul imbolnavirii, adica persoana de la care s-a produs contaminarea, precum si contactii sexuali, adica toate acele persoane carora bolnavul le-a putut transmite boala. Ancheta epidemiologica poate fi una dintre cele mai eficiente metode in lupta pe care o ducem impotriva bolilor venerice. Cu o conditie insa si anume ca bolnavul sa indice cu exactitate persoana de la care s-a imbolnavit sau pe care el insusi a imbolnavit-o fara stirea sa. Aceste persoane, care in majoritatea cazurilor nu stiu ca sunt bolnave, vor putea fi astfel tratate, posibilitatile de transmitere mai departe a bolii fiind suprimate.
Tot pentru descoperirea bolilor venerice se fac: examenul la angajare (fiecare persoana care intra intr-un serviciu este obligata sa se supuna unei examinari clinice si serologice facuta in acest scop); certificatul prenuptial care nu se elibereaza decat acelora care au facut anumite examene si analize; controlul clinic si serologic al gravidelor, in acest fel realizindu-se si profilaxia sifilisului congenital; examinarile clinice si serologice inaintea plecarilor la bai; controlul periodic lunar antivenerian pentru anumite categorii de salariati, care prin specificul muncii lor se pot imbolnavi sau pot transmite cu mai multa usurinta bolile venerice (salariati din sectorul alimentar, personal ingrijitor din crese, camine, spitale, cantine, soferi etc).
La eforturile colective care se fac in vederea lichidarii bolilor venerice nu trebuie uitat ca un rol important revine fiecaruia in parte. Prin evitarea contactului sexual accidental, cu persoane necunoscute, prin prezentarea imediata la consultatiile de specialitate in caz de imbolnavire, prin declararea sursei de imbolnavire si a contactilor sexuali, precum si prin tratarea riguroasa conform prescriptiilor medicale, evitand sfaturile persoanelor necalificate, fiecare poate deveni un factor activ in actiunea organizata impotriva bolilor venerice.