trebuie sa stim sa imbatranim

 Aceasta maxima, care apartine unui carturar francez, contine foarte mult talc. Ea este, intr-un fel, o invitatie la a sti sa ne prelungim tineretea si vigoarea la maximum, prin dobandirea artei de a nu ne scurta viata singuri.
Datele privind scaderea capacitatii de autoreinnoire celulara o data cu inaintarea in varsta si precizam relativitatea lor. Intr-adevar, aceasta capacitate variaza la persoane de aceeasi varsta, in raport cu starea reactivitatii lor nervoase. O experienta straveche a lui Ambroise Pare a scos in evidenta ca ranile ostasilor armatei invingatoare se vindeca mai repede decat ranile celor invinsi. Cercetarile moderne confirma astazi ca secretul longevitatii este activitatea si nu pasivitatea, miscarea si nu stagnarea, o traire vie si permanenta a prezentului, lupta pentru fericire si nu renuntarea sau blazarea.
Sa le examinam pe rand si sa invatam a le inlatura daca avem dorinta hotarata de a ne prelungi tineretea si viata, prevenind imbatranirea timpurie.
Fiti mereu activi!
Chiar daca treptat agilitatea omului varstnic scade, miscarile devin mai lente si mai prudente, viata activa si munca potrivita nu trebuie parasite. Tineti minte ca nici un lenes nu a ajuns pana la adanci batranete; toti cei care au ajuns acolo au dus o viata foarte activa. Munca este atat o necesitate fiziologica, cat si spirituala, prin satisfactia deosebit de importanta a constiintei utilitatii noastre permanente.
In felul acesta se pastreaza capacitatea indelungata a fortelor, echilibrul sanatatii si o minte clara pana la adanci batranete.
Daca ne-am deprins sa avem in tot timpul vietii o activitate predominant fizica, a o opri brusc pentru ca ne-am pensionat este foarte gresit, caci influenta lipsei miscarii in viata noastra duce la imbatranirea muschilor, vaselor, articulatiilor si ligamentelor. Pentru un om harnic nu este greu sa-si gaseasca de lucru prin curte, in gradina, prin casa etc. Este mai daunator sa nu duca nici un fel de activitate.
Pentru cei ce depun in continuare o munca fizica chiar la o varsta mai inaintata, se cere:
Munciti rational si odihniti-va suficient!
A munci rational, planificat, ordonat si sistematizat, este util la orice varsta, dar mai ales atunci cand fortele sunt mai scazute. Istovirea fortelor fizice si surmenajul sistemului nervos central prin supraincordare prelungita si repetata, datorita aglomerarii greului muncii intr-un interval de timp scurt, sunt foarte daunatoare.
Semnele oboselii apar mai usor la omul varstnic si se recunosc usor: slabiciune, mici tremuraturi ale membrelor, moleseala, lipsa dorintei de a continua lucrul, slabirea atentiei si a prezentei de spirit, scaderea randamentului prin pierderea vitezei miscarilor, a preciziei si coordonarii gesturilor etc.
Aceste semne ne indeamna sa ne odihnim si sa ne refacem fortele. Aceasta se realizeaza atat prin asigurarea unui somn bun si suficient, cat si prin mijloacele odihnei active.
Parerea ca omul varstnic se poate multumi cu un numar mai mic de ore de somn decat adultul este cu to¬tul gresita. Dimpotriva, fortele scazute au mai multa nevoie de refacere ca si organismul in crestere al copilului. Deci, sa dormim cel putin 8 ore din 24.
Asigurati-va un somn bun!
Un somn profund este considerat de fiziologi salvatorul organismului prin aceea ca permite refacerea capacitatii de lucru a celulelor nervoase si a functiilor organismului (muschii se relaxeaza, respiratia devine mai rara, bataile inimii se raresc, tensiunea scade, schimburile energetice cresc si asimilatia intrece dezasimilatia).
Adesea, insa, la o varsta mai inaintata, poate aparea problema insomniei.
Pentru un somn bun:
1. Nu va culcati prea obositi sau enervati. Cu o ora inaintea somnului trebuie incetata orice munca sau preocupare prea incordata. Evitati discutiile suparatoare.
2. O plimbare scurta (o jumatate de ora), neobositoare, in aer curat, ne calmeaza si favorizeaza somnul.
3. Culcati-va zilnic la aceeasi ora si preferabil nu mai tarziu de 11 noaptea. Astfel se formeaza reflexul la timp, care usureaza adormirea. Mecanisme reflexe asemanatoare explica de ce se adoarme mai usor in acelasi pat, pe aceeasi perna, in aceeasi ambianta, in aceeasi pozitie fata de punctele cardinale si chiar in acelasi tictac al ceasornicului.
4. Sa nu va culcati cu stomacul plin. Intre ora cinei si cea a culcarii sa treaca 2-3 ore, pentru ca digestia gastrica ingreuneaza somnul si poate favoriza visuri grele.
5. Nu consumati seara cafea sau ceai tare, deoarece sunt excitante ale sistemului nervos. Evitati de asemenea cinele prea abundente, cat si mancarurile condimentate sau grase.
6. Aerisiti camera inainte de culcare si daca se poate chiar in timpul somnului (prin oberlihturi cu deschidere in sus, pentru a nu proiecta aerul rece direct asupra corpului).
7. Patul nu trebuie sa fie prea moale, iar asternutul nu trebuie sa fie prea calduros. Lenjeria de pat si de corp nu trebuie sa fie aspra si trebuie sa fie confectionata dintr-o tesatura care sa permita trecerea usoara a aerului si a vaporilor de apa pentru a nu produce supraincalzirea si deci transpiratie. Lenjeria curata si patul primenit la timp ne fac sa dormim mai bine.
8. O baie nu prea fierbinte sau un dus cald sau cel putin o baie de picioare inaintea somnului sunt mai mult decat binevenite si pot inlocui adesea tableta de somnifer.
9. Nu va obisnuiti cu somniferele. De regula, ele formeaza o obisnuinta care poate merge pana a nu mai putea adormi fara ele, devenind chiar cu timpul ineficace.
Straduiti-va mai bine sa aplicati cu strictete regulile de mai sus.
10. Somnul de dupa amiaza nu este necesar varstnicilor daca au dormit destul de bine noaptea. Siesta prelungita poate dauna somnului si favorizeaza ingrasarea.