Contactati-ne:
0724.885.715
0724.885.715
0730.514.767
 
Cosul tau (0 produse)
Nu aveti niciun produs in cos.
 


Reduceri Newsletter Ajutor
   
Ekilibrium logo
home   •Clasificare produse   •Stiri   •Video   Oferte speciale    
Contact
Promotiile saptamanii
Comanda rapida    
Pachete
Cosmetice Bio
Produse
APARATE
Clasificare Produse
CARTI, CD-uri, DVD-uri
Igiena Personala
Tratamente
Produse pentru femei
Produse pentru slabit
Produse Bio
Pentru Copii
Produse Barbati
REGIM DE INGRASARE
Bucatarie
Diverse
Aparatura medicala
Dispozitive
Electrocasnice
Apicole
Sport
Ceaiuri
Unguente
Antistres
Uleiuri
Siropuri
Imunitate
Cosmetice
Love Sex
Mese de masaj


 
sanatate

Citodiferentierea si mentinerea structurilor necesita integritatea morfofunctionala a sistemului aerob si un mare consum de energie, pe care numai respiratia este capabila sa o furnizeze. Importante functii celulare, cum sunt transportul si includerea aminoacizilor in proteine (Winnik, 1950; Borsook, 1950), formarea in mitocondrii a cofactorului proteosintezei (Siekewitz, 1952; Hesin, 1953), transportul activ in celula, functionarea pompei celulare Na/K, permeabilitatea selectiva a membranelor etc. sunt indisolubil legate de respiratie si fosforilarea oxidativa. In ce priveste mitoza — spre deosebire de amitoza care este mecanismul vechi filogenetic al diviziunii celulare — Este foarte probabil ca ea sa se fi produs dupa aparitia atmosferei oxidante, deoarece toate organismele eucariote mitotice sunt fundamental aerobe (P. Raicu, M. lonescu-Varo, G. Gancevici si GabrielaMoisescu, 1972). Procesele pregatitoare specifice cariokinezei (sinteza componentelor cromozomale — ADN si histone —reproducerea centriolilor mitotici, sinteza componentelor aparatului mitotic) se realizeaza in interfaza cu un important consum de energie, glicolitica si indeosebi de respiratie. Tot in interfaza celula isi asigura si rezerva de energie necesara desfasurarii procesului complex al mitozei. Energia de respiratie contribuie hotarator la realizarea diviziunii celulare aerobe (mitoza). De aceea nu este intâmplator ca insusi actul final de formare a noi molecule de ADN si a cromozomilor are loc in momentul in care intervine o tulburare a integritatii nucleului, cand el se varsa parca in citoplasma, alcatuind cu aceasta din urma o unitate structurala (N. D. Ivanov, 1962). Astfel, celula este comparabila in cursul mitozei cu o citoplasma fara nucleu (R. Kehl, 1976).
In gastrulare intra in actiune cistronii organizatorului nucleolar (regiuni genice specifice care contin informatia pentru ARNr, 18 S si 28 S). in nucleoli se sintetizeaza proteinele si ARNr pentru formarea ribozomilor citoplasmatici definitivi. Ca sa se produca fenomenele gastru- latiei trebuie sa existe un raport de competenta intre ADN-ul nuclear si citoplasma (M. Ionescu-Varo. 1976).
In perioada ce precede gastrularea ribozomii precoci se dezintegreaza si servesc la sinteza ribozomilor specifici citoplasmatici (Spirin si colab., 1964). Datorita intensei sinteze de ARN ribozomal cu greutate moleculara inalta, nucleolii devin vizibili (Karasaki, 1965). Odata cu repro gramarea ribozomilor timpurii in ribozomi definitivi si, bineinteles, a cresterii cantitatii de ADN ritmata de respiratie (W. Rose), sint elaborate diverse tipuri de ARN (dintre care unul a fost izolat recent de Gross si Goldwasser), au loc biosinteze de proteine specializate. In decursul ontogenezei, concomitent cu aparitia unor noi proteine diferentiate, dispar proteine mai vechi. In functie de perioada genei si de necesitatile celulei apar, indeosebi in stadiile tardive ale ontogenezei, enzime speciale morfogenetice (Spiegelman si Steinbach, 1945; Moog, 1952, 1958; Shen, 1955; Boell, 1955, Brachet, 1960). Deci reiese, ca o concluzie generala, ca procesul gastrularii este amorsat prin formarea ribozomilor definitivi, cuplata cu primele sinteze de proteine, de intrare in actiune a genelor, de stabilirea relatiilor citonucleare in urma activitatii debarcarii genelor si de stabilirea interrelatiilor generale in cadrul sistemului embrionar (V. Preda, 1973) .
Odata cu trecerea in etapa ontogenezei aerobe, adica cu intrarea in activitate a programului cibernetico-informational specific, creste treptat gradul de complexitate structurala si functionala a sistemului viu, perfectionandu-se continuu dispozitivele de receptionare si prelucrare a informatiei, precum si mecanismele de reglare si control. Diminuarea cantitatii de informatie redundanta de la minim spre optim contribuie la pastrarea calitatii si integritatii continutului informational specific al celulei, iar cresterea numerica a sistemelor de reglare fina ii confera o stabilitate accentuata. Evolutia ontogenetica aeroba este deci un proces antientropic, creator de structuri ordonate si functii specializate, si in acelasi timp un proces antialeator prin care se pastreaza constanta starilor interne ale sistemului viu.
Aceste salturi calitative, pornind de la masa de celule embrionare nediferentiate, omogene, acumulate in ontogeneza anaeroba, se realizeaza deci prin intrarea in activitate intr-o succesiune stricta a genelor aerobe (specifice). Din informatia genetica specifica globala se extrag programele care vor determina o imensa gama de citodiferentieri in cursul diviziunilor celulare mitotice succesive, fiind posibile mai multe reprogramari pentru una si aceeasi linie celulara. Penetratia genei, expresia ei, mediul genotipic, efectul de pozitie al genei (adica doua gene produc efecte deosebite dupa cum se gasesc in doi cromozomi diferiti sau intr-unul singur) (A. Tetry, 1976), factorii de mediu (indeosebi hipoxia care poate deregla perioada critica) isi au importanta lor in diversificarea masei celulare embrionare nediferentiate, in realizarea infinitei varietati de fenotipuri. Deci, in esenta, diferentierea celulara poate fi considerata ca un reglaj genetic la nivel celular, fenomen prin care are loc stimularea (inductia) activitatii unor gene si represia altora. Celulele cu un grad inalt de specializare prezinta majoritatea genelor in stare represata si numai una sau cateva gene in stare functionala (P. Raicu, 1974).
Referindu-se la relatia nucleo-citoplasmatica in exprimarea fenotipica a genelor specifice, A. A. Neifah (1963) (56) scrie ca atunci cind vorbim despre diferentierea celulelor, trebuie sa ne gandim in primul rand la diferentierea nucleelor.... Necesitatea acestei diferentieri este evidenta. In diferite tesuturi, in diferitele tipuri de celule, trebuie sa se realizeze functii diferite, sa se sintetizeze diferite proteine si, prin urmare, trebuie sa functioneze diferite gene si chiar caracterul functiilor lor trebuie sa fie diferit ca intensitate, periodicitate etc. . . . Deosebirile dintre celulele care apar in cursul dezvoltarii nu se pot explica prin nici un fel de procese intranuclare . . . citoplasma intervine direct in realizarea diferitelor modificari pe care le sufera nucleul in cursul dezvoltarii. Aceasta se refera la modificarea dimensiunilor nucleului si nucleolilor, la modificarea formei nudeolilor, la migrarea si diviziunea nucleului etc. Citoplasma determina nu numai tipul acestor modificari, ci si caracterul lor. Astfel, la parameci sint cunoscute 8 tipuri de proteine (antigene) care caracterizeaza proprietatile suprafetei cililor de parameci. Fiecare dintre aceste proteine antigenice este determinata de o anumita gena din nucleu, dar in acelasi timp se manifesta numai unul din aceste 8 antigene. Alegerea unui anumit antigen si mentinerea acestei alegeri la o serie de generatii este determinata de citoplasma, in cazul patrunderii nucleului in citoplasma noua, aceasta provoaca sinteza antigenului corespunzator in nucleu. Este important de subliniat ca diferite actiuni externe pot comuta citoplasma de la un tip antigenic la altul si ca nucleul se supune acestei comutari. Toate sau aproape toate procesele metabolismului celulei si morfogeneza sau diferentierea acesteia se pot reduce, in ultima instanta, la sinteza unor proteine specifice care este determinata de nucleu. Cu alte cuvinte, nucleul este responsabil de modul in oare se realizeaza anumite procese in celula. Citoplasma, dupa cum s-a aratat, determina cind si care anume procese trebuie sa se realizeze, cand si care proteina trebuie sintetizata, iar nucleul determina structura proteinei ce realizeaza aceasta sinteza.


>> citeste mai mult



Te-ar mai putea interesa :

• Virusul sarcomului Rous
 
• Tumori renale
Tumori renale Tumori renale S-a dovedit ca o tumoare renala de broasca transplantata in organele regenerate de salamandra se transforma in tesut normal (Rose si Wallingford, 1948). Explantele de tumori umane (sarcoame polimorfe si fusocelulare) evolueaza in fibre musculare normele, tumoarea melanica in celul
 
• Leucemia
Leucemia Leucemia Cu peste trei decenii in urma, Timofeevski si Benevolenskaia au demonstrat ca mieloblastii nediferentiati din leucemie cultivati in vitro se diferentiaza in miclocite si granulocite daca in mediul de cultura se adauga mici cantitati de leucocite din sangele normal. Experiente cu leucoc
 
• Notiuni de cromozom si cod genetic
Notiuni de cromozom si cod genetic Notiuni de cromozom si cod genetic Este limpede ca, fara notiunile de cromozom si cod genetic nu s-ar putea dezvolta nici etiologia, nici terapia cancerului (G. B. Kuznetov, 1971). Dealtfel,cu notiunea de program genetic, vechile dispute referitoare 1a originea cancerului si-au pierdut din semn
 
• Relatiile hormon cancer
Relatia hormon cancer Relatiile hormon cancer In privinta relatiei hormon-cancer, luand ca exemplu tot estrogenii, putem mentiona ca analiza observatiilor clinice si incercarile terapeutice pe care ele le-au inspirat furnizeaza un anumit numar de informatii daca nu asupra rolului precis jucat de estrogeni in geneza
 
Vezi toate stirile din categoria Medicina alopata

STIRI
• Afectiuni cardiovasculare
• Afectiuni genitale si renale
• Afectiuni psihomotorii
• Afectiuni reumatismale
• Afectiuni stomatologice
• Afectiunile sistemului imunitar
• Afectiunile sistemului nervos
• Alergologie
• Alopecie
• Apiterapie
• Aromoterapie
• Autocunoastere
• Ayurveda
• Bio Bran
• Biorezonanta
• Biostem
• Boala Lyme
• Boli cardiovasculare
• Boli de metabolism
• Boli de ochi si urechi
• Boli Infectioase
• Bolile alergice
• Bolile aparatului digestiv
• Bolile aparatului locomotor
• Bolile aparatului respirator
• Bolile dermatologice
• Cabinet particular Elena Truta
• Candida
• Ce stii despre cancer
• Celulita
• Condimente
• Cosmetica
• Cronobiologie
• Cure
• Dependenta de droguri
• Depresia
• Despre colon si bolile acestuia
• Despre Nutritie
• Despre Paraziti si tratamente deparazitare
• Despre Slabit
• Despre Zeolit
• Detoxifierea cu Colon Help
• Detoxifierea organismului
• Dezvoltare personala
• Diabet
• Diete
• Dinti
• Fitoterapie
• Fructe
• Frumusete
• Gastroenterologie
• Generalitati
• Ginecologie
• Hepatita Cronica
• Homeopatie
• Igiena
• Inovatii medicale
• Institutii Medicale
• Inteligenta emotionala
• Legume
• Masaj
• Medicina alopata
• Medicina alternativa
• Medicina de familie
• Meloterapia
• Minerale
• MMS
• Ochi
• Ozonoterapie
• Par
• Picioare sexy
• Plante medicinale
• Proprietatile vindecatoare ale plantelor
• Pubertate
• Reiki
• Retete vegetariene
• Sanatate publica
• Sarcina
• Sentimente si relatii
• Sistemul imunitar
• Situatii si sfaturi
• Spiritualitate
• Stil de viata
• Tabagism
• Terapii
• Toxicologie
• Tratamente si remedii naturiste
• Vitamine
• Yoga

Vezi toate stirile ...


CELE MAI VANDUTE
Tinctura coaja nuca neagra
Cele mai vandute
Tinctura coaja Nuca ...
Pret: 145 Ron
candyclear5
Cele mai vandute
CandyClear5
Pret: 290 Ron
Cuisoare
Cele mai vandute
Cuisoare
Pret: 76 Ron
Tratament complet pentru detoxifierea organismului (Tratament Hulda Clark si Zapper)
Cele mai vandute
Tratament complet pe...
Pret: 765 Ron
Tratament detoxifiant si deparazitar pentru 18 zile (Pachet Hulda Clark)
Cele mai vandute
Tratament detoxifian...
Pret: 260 Ron



 


Suport
Home
Despre noi
Parteneri
Promotii
Contact
Info
Adauga link
Cadouri
Creare cont
Cum Comand
Cum platesc
Detalii privind activare cookies
Este ziua ta
Garantie
In cat timp ajunge comanda
Informare cookies
Livrare si returnare
Lucky13
Reclame
Returnarea Produselor
Sugestii si reclamatii
Termeni si conditii
Dictionare
Dictionar plante
Dictionar analize
Dictionar simptome
Dictionar parazitologie
Dictionar medical
Dictionar afectiuni
Dictionar prospecte medicamente
Dictionar leacuri babesti
Unitati medicale
Facebook Ekilibrium.ro Google+ Ekilibrium.ro Twitter Ekilibrium.ro YouTube Ekilibrium.ro Blog Ekilibrium.ro RSS Ekilibrium.ro
 
ANPC    
 
Inchide bara