pentru un trai sanatos - iIluminatul, aerul curat, incalzirea

 Lumina folosita in locuinta este de doua feluri: naturala si artificiala.
Lumina naturala este cea pe care o primim de la soare, ea poate fi directa, difuza si reflectata. Radiatia solara cuprinde raze luminoase, raze calorice si raze ultraviolete.
In locuinta, o data cu lumina naturala directa, patrund si razele ultraviolete. Razele solare au o valoare deosebita prin actiunea lor bactericida si biologica. Actiunea batericida a razelor solare consta in puterea lor de a distruge microbii multor boli molipsitoare (cei ai scarlatinei, febrei tifoide si tuberculozei). Actiunea biologica consta in stimularea functiilor organismului, ele contribuind Ia cresterea capacitatii de aparare impotriva diferitelor boli, la sporirea poftei de mancare si a puterii de munca fizica si intelectuala.
Orientarea ferestrelor este un factor hotarator pentru calitatea si cantitatea luminii naturale care patrunde in incaperi. Cele mai igienice si placute incaperi sunt cele orientate spre sud, sud-est si est. Pentru camera sau coltul destinat copiilor este bine sa fie aleasa incaperea cu cea mai buna insorire, de preferinta aceea care primeste razele solare dimineata. O incapere puternic luminata, in care razele solare intra mult prea direct, isi pierde mult din intimitate si confort; se poate insa interveni, atenuad sau dispersand lumina prin perdele. In afara de rolul atenuarii luminii solare prea vii, perdelele au rol de a impodobi interiorul si de a impiedica vederea dinspre exterior. Sunt de preferat perdelele din culori deschise, calde, luminoase, din materiale usoare; daca sunt lungi dau impresia de inaltare a camerei; daca sub ferestre sunt calorifere, perdelele se vor opri la inaltimea acestora. Abundenta exagerata a luminii si a razelor calorice poate fi evitata prin rulouri, jaluzele sau alte dispozitive asemanatoare (carton pliat care se poate lasa si ridica dupa dorinta, prin intermediul unor snururi). Se va prefera una din aceste solutii procedeului inestetic care consta in a pune hartie colorata sau ziare la ferestre.
Lumina artificiala provine de la diverse surse de iluminat, dintre care cea mai igienica este cea electrica.
Asigurarea luminii artificiale se face prin intermediul corpurilor de iluminat. Pentru inaltimea obisnuita a incaperilor moderne, corpul de iluminat nu trebuie sa fie suspendat la distanta prea mare de plafon. Se vor prefera plafonierele, iar, prin amplasarea corpului de iluminat, se va urmari ca in fiecare incapere sa se combine iluminatul general cu cel local, pentru a asigura o intensitate luminoasa suficienta si odihnitoare, uniforma si fara straluciri. Pentru iluminatul local sunt numeroase modalitati de rezolvare si anume: lampi cu picior, de masa, aplice si altele. In legatura cu iluminatul local nu vom uita ca masa de studiu, atat a copilului, cat si a adultului, trebuie sa fie asigurata cu o sursa luminoasa amplasata astfel incat lumina sa cada din partea stanga pe suprafata de lucru, citit, scris.
Aerul curat
Prin sederea oamenilor intr-o incapere, aerul acesteia isi pierde calitatile sale initiale. Vicierea aerului se produce prin: emanatiile de caldura ale corpurilor oamenilor, care duc la cresterea temperaturii aerului; evaporarea secretiilor sudorale; acumularea de vapori de apa din aerul expirat; pulberi si microbi de pe haine si incaltaminte; cresterea cantitatii de bioxid de carbon (gaz rezultat din respiratie) si scaderea concomitenta a oxigenului din aer. Se considera ca aerul este viciat intr-o incapere cand concentratia bioxidului de carbon creste, depasind 0,1% (in aerul curat concentratia lui fiind de 0,03%). De aici decurge necesitatea aerisirii incaperilor inainte de a se atinge aceasta limita nociva. In decursul unei ore sunt necesari 75 metri cubi de aer pentru un adult si 35-50 metri cubi pentru un copil. Ca atare, cu cat o incapere este mai mica, cu atat mai des trebuie aerisita in cursul unei zile. Aceeasi recomandare pentru incaperile unde locuiesc mai multe persoane, asa cum sunt camerele de zi, in care se aduna intreaga familie in anumite etape ale zilei. De asemenea este indicata aerisirea dupa vizite, iar, daca in incapere se fumeaza, se vor deschide geamurile mai des. In locuinta se foloseste cel mai des aerisirea, care se produce prin diferenta de temperatura dintre aerul exterior si cel interior, ca si prin actiunea vantului asupra cladirii. Ventilatia naturala se obtine prin deschiderea ferestrelor, oberlihturilor, usilor, creandu-se curenti de aer, cel putin cate un sfert de ora, ceea ce asigura improspatarea aerului. Este bine ca atunci cand se produc curenti reci sa nu fie persoane in incapere, deoarece exista pericolul racirii. In afara de aerisirea naturala organizata este recomandabila si folosirea oberlihturilor, a caror deschidere priveste spre tavan (aerul rece fiind proiectat spre zona calda a incaperii, se evita senzatia neplacuta de raceala), deoarece poate fi practicata si cu persoane prezente in incapere. O aerisire corecta a incaperilor duce la inviorarea organismului, la cresterea capacitatii de munca si la apararea impotriva infectiilor.
Incalzitul
Organismul omenesc are o serie de posibilitati de a se adapta conditiilor termice ale mediului inconjurator, aceasta insa in cadrul unor anumite limite. Pentru a corecta variatiile termice ale mediului extern, oamenii au recurs la crearea unor mijloace ajutatoare, cum sunt imbracamintea si locuinta, ambele creand un microclimat convenabil organismului. Prin microclimat de locuinta se intelege ambianta termica pe care o cream prin mijloacele cunoscute, astfel incat organismul sa-si petreaca in conditii confortabile perioada de repaus si refacere a fortelor de munca. El are rolul de a asigura conditii optime pentru schimbul de caldura dintre organism si mediu, evitand eforturile aparatului de termoreglare. Se stie ca temperatura corpului omenesc este constanta, osciland intre 36,5 si 36,9 grade. Constanta temperaturii corpului se mentine prin mecanismul termoreglarii. Termoreglarea consta dintr-o serie de procese complexe care intervin In formarea si pierderea de caldura, astfel ca sa se mentina un echilibru perfect in raport cu variatiile temperaturii mediului inconjurator. Organismul pierde caldura prin urmatoarele cai: convectie, 31 % (caldura pierduta de organism pentru incalzirea obiectelor cu care vine in contact si a aerului inconjurator); iradiere, 44% (caldura cu care organismul incalzeste obiectele care se gasesc la oarecare distanta de el); evaporarea apei la nivelul pielii, 10% si a plamanilor 12%. Cu cat temperatura aerului creste, pierderile de caldura ale corpului devin insuficiente si apare transpiratia din ce in ce mai abundenta.
Pentru a nu solicita in exces mecanismul de termoreglare, intervine locuinta, prin caracteristicile sale de termoprotectie, modificand conditiile meteorologice exterioare nefavorabile.
In incaperi, factorii care realizeaza microclimatul sunt: temperatura aerului, umiditatea si curentii de aer.
Acesti factori trebuie folositi astfel incat sa asigure locatarilor un microclimat convenabil, in care un om imbracat obisnuit sa se poata simti bine fie ca se afla in repaus, fie ca depune o activitate gospodareasca sau intelectuala.