Starea sistemului intestinal reprezinta un factor cheie in functionarea sistemului imun si al organismului complet. Probabil este putin cunoscut faptul ca 40-60% din masa uscata a materiilor fecale este formata de bacterii. Daca avem in vedere acest aspect, fara indoiala ne dam seama cat de important este ce fel de microorganisme traiesc in corpul nostru. Microflora intestinala influenteaza activitatea sistemului imun, participa la furnizarea anumitor vitamine (ex. prin producerea vitaminei K), la absorbtia mineralelor si pot avea influenta asupra dezvoltarii anumitor boli canceroase, constituind deci un subiect de interes major pentru toata lumea.
Probioticele sunt componente vii ale alimentelor, care au efect benefic asupra sanatatii omului. Aceste microorganisme apartin de regula grupelor de Lactobacillus si Bifidobacterium; le putem achizitiona prin consumul de lactate, carne si bauturi. Probioticele pot avea capacitatea de a reduce la nivelul intestinelor productia de compusi carcinogeni, de a creste rezistenta organismului impotriva infectiilor (in special infectiile asociate cu diaree), pot consolida sistemul imunitar (Calder, 2002), sau ameliora simptomele afectiunilor intestinale inflamatorii, respectiv sunt utile in prevenirea si ameliorarea simptomelor alergice si a bolilor autoimune. Probioticele sunt componente nedigerabile ale alimentelor, care la nivelul intestinului gros favorizeaza selectiv inmultirea microorganismelor probiotice benefice, ca si absorbtia diverselor substante minerale (de ex. calciul, magneziul si probabil fierul si zincul) (Scholz-Ahrens, 2001; Cashman, 2003). Spirulina a dovedit proprietati specifice probioticelor in numeroase studii si in acest mod poate juca rol important in combaterea infectiilor cu Candida albicans, asociata cu afectiunile severe (Belay, 2002).
Asadar, potrivit cunostintelor actuale, Spirulina poate ajuta dieteticianul si medicul naturist in recolonizarea florei intestinale (Belay, 2002)!