intoxicatia cu acid acetic

Sinonime: acid acetic glacial, esenta de otet. Proprietati fizice: lichid incolor, caustic, cu miros intepator puternic; miscibil cu apa, alcoolul, eterul. Identificare: se face prin reactii colorimetrice din corpul delict si din continutul gastric. Fiziopatologie: local are o actiune puternic coroziva, dand leziuni ulcerative acoperite cu membrane albe. Actiunea generala produce acidoza, hemoliza, alterari renale (necroza tubulara). Simptomatologie: se produc arsuri locale, care se acopera cu membrane albe, ulceratii, varsaturi, hematemeza, melena, uneori perforata gastrice. Poate aparea edemul pulmonar acut. Afectarea rinichiului duce la oligo-anurie. La doze mari de toxic apar hemoliza, hemoglobinurie, icter hemolitic.

Tratament: Antidotul este magnezia usta (oxidul de magneziu), administrata in suspensie apoasa de 30 - 40 g apa. Hidroxidul de aluminiu (Alucol) are o puternica activitate de fixare a acizilor (1 g substanta fixeaza 60 ml HC1 0,1 N). Se administreaza imediat cantitati mari de apa de robinet (pentru inactivarea acidului este necesara o dilutie de cel putin 100 de ori). Daca bolnavul varsa, se repeta administrarea de apa. Se administreaza lapte sau oua batute in cantitati mari. Tegumentele lezate se spala cu apa de robinet si apoi ser fiziologic. In caz de leziuni oculare, se spala cu apa in cantitati mari sacul conjunctival; se instileaza cateva picaturi de atropina 1 % pana apare midriaza, si combaterea durerilor. Se administreaza antispastice (Scobutil, Papaverina, Atropina). Se evita bicarbonatul de sodiu, care, prin formarea acidului carbonic, poate da distensie si perforatie gastrica. Se evita spalatura gastrica, din cauza pericolului perforarii esofagului sau a stomacului, ca si al hemoragiilor digestive. Alimentatia orala se evita inainte de vindecarea leziunilor faringo-esogastrice, si se reia progresiv, incepand cu alimentele lichide, semilichide, pastoase dupa cateva saptamani devenind normala.

INTOXICATIA CU ACID CIANHIDRIC, CIANURI

Derivati: cianura de sodiu, cianura de potasiu, glucozizi cianogenetici, nitroprusiatul de sodiu, ferocianura de potasiu, ferocianura de potasiu etc. Proprietati fizice: difera dupa produsul incriminat dar toate substantele citate elibereaza in organism grupul cian (CN). Identificare: prin reactii colorimetrice din corpul delict sau continutul gastric. De retinut mirosul specific de migdale amare, dar unele substante nu-1 au (oxicianura). Fiziopatologie: grupul CN inhiba in principal citocromoxidoza din organism, ducand la anoxie tisulara metabolica. Simptomatologie: - forma supraacuta (fulgeratoare) - moartea se produce in cateva minute, depasind astfel posibilitatile de interventie medicala; forma acuta - se instaleaza cu senzatia de constrictie toracica, laringospasm, anxietate, cefalee puternica, vertije, greturi, varsaturi, respiratie ampla si frecventa, urata de perioade de apnee, convulsii, trismus, opistotonus, colaps cardio-vascular ireversibil, midriaza, bradicardie; forma subacuta - respiratie superficiala, urmata de pauze lungi, vertij, cefalee, anxietate, slabiciune musculara, uneori pierderea cunostintei si convulsii fara perioade de apnee. Daca bolnavul supravietuieste, raman tulburari neurologice sechelare anoxiei cerebrale. Oboseala fizica si intelectuala persita cateva luni de la vindecare. Nu trebuie pierdut timpul cu examene de laborator, fiecare minut fiind pretios pentru ata bolnavului.

Conditiile etiologice, brutalitatea si rapiditatea aparitiei simptomelor mai ales respiratorii si convulsiile, mirosul de migdale amare (halena, varsaturile) coloratia roza a tegumentelor, in pofida dispneei concomitente, sunt argumente suficiente pentru stabilirea diagnosticului. Tratament: antidotul este nitritul de amil inhalat (1 fiola la fiecare 5 minute); se opreste inhalarea la tensiunea arteriala maxima mai mica de 80 mm Hg). Nitritul de sodiu solutie 3%: se administreaza 10 ml intravenos in ritm de 2 - 5 ml/min (se opreste administrarea la tensiunea arteriala maxima sub 80 mmHg). Tiosulfatul de sodiu (hiposulfitul de sodiu) 25% intravenos, in ritm de 3 - 5 ml/min pana la doza totala de 50 ml. Kelocyanor (tetracematul de cobalt) este un antidot foarte bun; formeaza compusi netoxici cu grupul CN, eliminati prin urina. Se administreaza intravenos doua fiole a 20 ml, urmate imediat de solutie glucozata hipertonica. Daca starea intoxicatului nu se amelioreaza suficient, dupa 5 minute se administreaza o noua fiola, urmata de glucoza hipertona. Criteriul de urmarire a eficientei antidotului este tensiunea arteriala coborata, care trebuie sa urce catre valori normale. Spalatura gastrica, daca este posibila, se efectueaza cu solutie de permanganat de potasiu 1/5 000 sau apa oxigenata 3%.

  INTOXICATIA CU ACID CLORHIDRIC

Sinonime: acid hidrocloric, acid muriatic. Proprietafi fizice: lichid limpede, incolor, la aer degaja acid clorhidric sub forma de fum, cu miros intepator, caracteristic. Identificare: prin reactii colorimetrice din corpul delict, imbracaminte, local, continut gastric. Fiziopatologie: vezi Intoxicatia cu acid acetic, deosebirea constand in faptul ca acidul clorhidric este mai coroziv si mai violent in ruperea echilibrului acido-bazic, dand tulburari circulatorii, respiratorii, leziuni hepatice si renale. Simptomatologie: leziuni ale mucoaselor oculare si nazale, arsuri ale tractului digestiv, dureri la deglutitie, dureri retrosternale, laringospasm, hematemeza, scaune sanguinolente, uneori perforatie gastrica, soc, colaps. Complicafiile sunt de obicei cicatrice stenozante, care dau si prognosticul intoxicatului. Tratament: vezi Intoxicatia cu acid acetic. In caz de acidoza administram in perfuzie bicarbonat de sodiu 5%, pana la corectarea acestuia.

   INTOXICATIA CU ACID AZOTIC

Sinonime: acid nitric, apa tare. Proprietati fizice: acidul azotic fumans este un lichid rosu-brun caustic, care degaja vapori portocalii. Acidul azotic diluat este un lichid incolor sau slab galbui. Fiziopatologie: vezi Intoxicatia cu acid clorhidric numai ca leziunile sunt colorate in galben-portocaliu, datorita reactiei xantoproteice. Simptomatologie: - vezi Intoxicatia cu acid clorhidric. Tratament: Idem.