Soarecele care rezista la cancer
In laboratorul sau din Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord, dr. Zheng Tsui profesor de biologie, nu studia cancerul, ci metabolismul grasimilor. Pentru experimentele sale, era nevoie de anticorpi si, pentru a-i obtine, injecta unui soarece faimoasele celule S180. Celulele injectate provocau productia masiva de ascite, de unde puteau fi extrasi cu usurinta anticorpii necesari. Nici unul dintre soarecii injectati cu cateva mii de celule S180 nu supravietuiau mai mult de o luna, astfel ca aceasta procedura standard necesita o innoire permanenta a stocului de soareci vii. Pana cand, intr-o zi, s-a intamplat ceva ciudat.
O tanara cercetatoare, dr. Liya Qin, injectase doua sute de mii de celule S180 intr-un grup de soareci. Era doza obisnuita pentru aceasta procedura standard, insa, unul dintre ei, soarcele numarul sase, rezistase injectiei. Isi pastrase abdomenul perfect plat. Dr. Liya Qin a repetat injectia, insa tot fara succes. La sfatul dr. Zheng Tsui, care ii superviza activitatea de cercetare, a dublat doza. Tot fara nici un efect. Apoi, ea i-a injectat de zece ori doza initiala, cantitatea ridicandu-se cam la doua milioane de celule. Spre uimirea ei, in recalcitrantul soarece nu aparea cu nici un chip vreun cancer sau vreo productie de ascite. Dr. Zheng Tsui a inceput sa se indoiasca de competenta asistentei sale. A decis, asadar, sa-i faca el insusi respectiva injectie soarecelui. Ca sa mai adauge si el ceva, i-a injectat in final douazeci de milioane de celule S180 si s-a asigurat ca lichidul a penetrat, realmente, abdomenul soarecelui. Doua saptamani mai tarziu – tot nimic! Apoi, a incercat cu doua sute de milioane de celule – de o mie de ori doza obisnuita – insa, zadarnic.