dilatatia bronhiilor sau siectazia

Definitie: bronsiectazia este o afectiune cronica, congenitala sau dobandita, caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii si infectarea lor perioadica. Etiopatogenie: se deosebesc forme congenitale, rare (asociate cu alte malformatii congenitale) si forme dobandite, cele mai numeroase. Formele dobandite apar dupa procese stenozante bronsice (tumori, corpi straini), abcese pulmonare, tuberculoza pulmonara, infectii ale cailor respiratorii superioare (sinuzite, rinite, boli infectocontagioase, ca rujeola si tusea convulsiva). Boala apare de obicei dupa 40 de ani, in special la barbati, dar se intalneste si la copii. Anatomie patologica: afecteaza bronhiile mici si mijlocii, indeosebi de la bazele plamanilor, mai frecvent la partea stanga. Musculatura este distrusa. Bronhiile dilatate apar fie cu aspect fuziform, fie ca un sac (sacciforme), fie ca o dilatatie cilindrica. Simptome: debutul este insidios si greu de precizat, de obicei atrag atentia asupra boli episoadele infectioase care apar toamna sau la sfarsitul iernii, caracterizate prin tuse, la inceput uscata, continua, chinuitoare, apoi insotita de expectoratie mucopurulenta, care devine rapid abundenta. Febra creste odata cu expectoratia. Uneori, debutul este marcat prin hemoptizii. In perioada de boala confirmata, expectoratia este abundenta (100 - 300 ml/zi) si frecventa. De obicei apare dimineata la trezire sau la schimbarea pozitiei. Se spune ca bolnavul isi face toaleta bronhiilor, eliminand dimineata secretiile adunate in timpul noptii. Expectoratia este mucopurulenta, stratificata, rareori fetida. Examenul microscopic, arata polinucleare alterate, absenta fibrelor elastice (semn ca parenchimul pulmonar nu este interesat) si absenta bacilului Koch. Tusea este constanta, de obicei matinala, hemoptiziile frecvente. Uneori apare hipocratism digital (deformare a degetelor, caracterizata prin largirea ultimei falange si modificarea unghiei, care devine convexa). Starea generala este buna intre puseurile infectioase, bolnavul fiind afebril (febra insoteste starile infectioase). Semnele fizice sunt variate si mai putin caracteristice: raluri ronflante si sibilante difuze. Radiografia este necaracteristica. Bronhografia este insa indispensabila diagnosticului, aratand sediul, intinderea si forma. Evolutia este lunga, cronica. Cu timpul, episoadele infectioase devint tot mai frecvente si mai indelungate, starea generala tot mai alterata. Complicatii: hemoptizii grave, complicate infectioase locale (bronhopneumonie, abces sau gangrena pulmonara), complicatii infectioase locale (bronhopneumonie, abces sau gangrena pulmonara), complicatii infectioase la distanta (septicemii, abces cerebral, amiloidoza), cord pulmonar clonic. Forme clinice: bronsiectazia uscata este raspunzatoare   de   multe   hemoptizii,   fara cauza aparenta; forma muta se intalneste la lobii superiori; se mai descriu forme grave, localizate sau difuze.
Diagnosticul bronsiectaziei se bazeaza pe tusea cronica cu expectoratie abundenta, stratificata, hemoptizii si raluri bronsice in lobii inferiori. Bronhografia este caracteristica. Prognosticul este rezervat, datorita evolutiei cronice, progresivitatii leziunilor si complicatiilor. Profilaxia presupune tratamentul corect al afectiunilor cauzale.
Tratamenlul este identic cu cel prezentat la Abcesul pulmonar. Lobectomia este indicata in bronsiectaziile limitate unilaterale. (Vezi si tratamentul bronsitei cronice).