VALOAREA OSCILOMETRIEI IN DIAGNOSTICUL SI EVALUAREA BOLII ARTERIALE PERIFERICE
Dr. loana Pop
Metoda oscilometrica se bazeaza pe faptul ca pulsul arterial prezinta oscilatii care ating amplitudinea maxima atunci cand presiunea din vas ajunge la valoarea presiunii medii si pe faptul ca debitul de curgere al sangelui depinde de nivelul presiunii medii, oferind astfel informatii, atat despre fluxul sanguin dintr-un anumit teritoriu vascular, cat si despre presiunea medie de la acelnivel.
Initial, pentru masurarea oscilatiilor pulsului arterial, a fost utilizat in practica clinica oscilometral Pachon, compus dintr-o manseta ce comprima vasul, un manometru pentru masurarea presiunii din manseta si o capsula aneroida ce indica in paralel amplitudinea oscilatiilor sistolo-diastolice. Daca presiunea de colabare a mansetei este mai mare decat cea a vasului nu se inregistreaza oscilatii. La decompresia treptata apar primele oscilatii cu amplitudine mica, urmate de o crestere brusca a amplitudinii acestora, moment ce corespunde presiunii sistolice. Amplitudinea maxima pe care o ating undele este de aproximativ 85-100 mmHg si reprezinta presiunea medie din vas, denumita si indice oscilometric. Dupa atingerea amplitudinii maxime, undele scad progresiv in amplitudine pana la un punct in care scad brusc in amplitudine, moment ce corespunde presiunii diastolice a vasului examinat. Valorile normale ale indicelui oscilometric pe aparatul clasic sunt de 6-8 unitati Pachon si o valoare mai mica sau o diferenta de peste 2 unitati intre cele doua membre inferioare este considerata ca anormala.
Astfel, oscilometria determina presiunea sistolica, diastolica si, respectiv presiunea medie dintr-un anumit teritoriu vascular. Presiunea medie sau indicele oscilometric evalueaza fluxul sangum de la nivelul vasului, reducerea acestuia semnificand irigatie deficitara in teritoriul vascular respectiv.
Studiile clinice efectuate pentru a stabili valoarea diagnostica a diferitelor metode neinvazive in arteriopatia obliteranta cronica au aratat ca determinarea indicelui oscilometric are sensibilitate scazuta pentru diagnosticul bolii arteriale periferice si acest fapt este datorat sensibilitatii scazute a oscilometrului clasic comparativ cu aparatul Doppler continu, considerandu-se ca metoda are o valoare limitata, cu un grad mare de eroare2. S-a incercat ameliorarea rezultatelor prin introducerea unor aparate ce masoara automat presiunea arteriala, dar, desi acuratetea metodei a crescut, sensibilitatea oscilometriei in diagnosticul bolii arteriale periferice a ramas mica (20-37%)3.
Astfel, comparand determinarea indexului glezna-brat, prin masurarea tensiunii arteriale cu ajutorul aparatului Doppler continuu (considerata gold-standard) si, respectiv, oscilometric, s-a observat ca nu exista o corelatie buna intre valorile determinate prin cele doua metode, precum si faptul ca oscilometria nu este utila pentru screening-ul bolii arteriale periferice3.
In plus, in ceea ce priveste aprecierea severitatii bolii arteriale periferice s-a observat ca exista o tendinta de supraestimare a presiunii sistolice a vasului afectat in arteriopatiile moderate, in timp ce la pacientii cu leziuni severe aparatul nu reuseste sa inregistreze pulsatii arteriale si de aceea exista variatii semnificative ale valorilor indicelui oscilometric4. De asemenea, metoda este limitata si in cazul vaselor partial necompresibile, unde determina valori presionale mai mici decat cele evaluate prin examen Doppler4
Rezultate false pot sa apara si in cazul utilizarii unor mansete care au latimea necorespunzatoare circumferintei membrului si care nu determina astfel corect valoarea tensiunii arteriale5.
Un studiu recent, efectuat de Pletea A. si col.6, a aratat ca oscilometria ofera multe rezultate negative in comparatie cu palparea manuala a pulsului si, respectiv, cu determinarea indexului glezna-brat si nu poate fi astfel utilizata pentru screening-ul bolii arteriale periferice la pacientii cu factori de risc.
In concluzie, oscilometria nu poate sa evalueze corect severitatea bolii arteriale periferice. Astfel, in practica clinica trebuie folosit indicele glezna-brat determinat prin examen Doppler continuu pentru screening-ul bolii arteriale periferice, oscilometria avand in prezent o valoare predictiva pozitiva si negativa scazuta pentru diagnosticul si evaluarea bolii arteriale periferice.