consumul alimentelor

Este adevarat ca organismul poate fabrica zahar din aproape tot ce mancam?
Din aproape orice, cu exceptia grasimilor. Multa vreme oamenii au crezut ca nu conteaza ce mananci, pentru ca organismul poate transforma hrana consumata in orice substanta de care are nevoie.  Astazi, stim ca modul in care organismul prelucreaza hrana, din  momentul introducerii ei in gura pana in clipa in care ajunge in sange, este foarte important. Combustibilul preferat al organismului este glucoza, pe care o obtine din zaharuri si amidonuri (hidrocarbonate). Desi fructele proaspete sunt bogate in zaharuri naturale, ele nu tulbura mecanismul de mentinere constanta a nivelului zaharului din sange, datorita fibrelor pe care tot in mod natural le contin.
Alimentele amidonoase au un sistem de protectie suplimentar. Ele sunt descompuse (in cursul digestiei), mai lent decat zaharurile, in glucoza de care organismul are nevoie. Consumarea alimentelor amidonoase, in special a celor nerafinate, impreuna cu alimentele bogate in zaharuri ajuta la stabilizarea pe perioade lungi de timp a nivelului zaharului din sange. Varfurile si depresiunile curbei zaharului sangvin sunt netezite, iar raspunsul insulinic este activat intr-o masura mult mai mica sau chiar deloc. Care ar fi cateva principii calauzitoare de care ar trebui sa tinem cont atunci cand consumam alimente dulci? Exista doua principii de baza: educarea gustului si moderatia. Daca sunteti amator de dulciuri, trebuie sa va reeducati gustul. Un prim pas in aceasta directie, foarte important, este inlocuirea dulciurilor cu fructe. Acestea sunt dulci, au un gust placut si contin din belsug zaharuri naturale. Formati-va deprinderea de a va satisface pofta de dulce consumand, de pilda, un ciorchine de struguri racorosi, in locul unei gogosi. Deasupra preparatelor pe baza de cereale, presarati, in loc de zahar, felii de banane, capsuni sau stafide. Cu timpul, gustul vi se va schimba si veti ajunge chiar sa preferati dulciurile mai putin concentrate. Insa aceasta nu inseamna sa renuntati definitiv la deserturile preferate. Asa cum aminteam mai devreme, moderatia este al doilea principiu calauzitor. Incepeti prin a scadea frecventa cu care consumati alimente bogate in zahar. Cel mai bine ar fi sa treceti de la consumul zilnic (sau de mai multe ori pe zi) la un consum de doua-trei ori pe saptamana. Deserturile servite mai rar sunt mai asteptate si produc mai multa placere. Un alt aspect al moderatiei este aceea de a invata sa te multumesti cu portii mai mici. Portiile mari, precum si portiile suplimentare sunt obiceiuri rele. Poti invata sa te bucuri de o singura bomboana de ciocolata la fel de mult ca atunci cand ai manca toata cutia. Pe deasupra, te vei simti si mult mai bine. O jumatate de felie de placinta sau tort, mancata incet si cu placere, poate produce chiar mai multa satisfactie decat o bucata mare, inghitita pe nerasuflate. Reducerea continutului de zaharuri rafinate si concentrate folosite in alimentatie si consumarea unei cantitati mai mari de alimente bogate in fibre (cum ar fi zarzavaturile, fructele, cerealele integrale si legumele) - iata secretul obtinerii singurului apogeu zaharic benefic. Numai astfel va veti putea pastra la acelasi nivel ridicat tonusul energetic si senzatia de bine de-a lungul intregii zile.
Paine alb sau paine integrala?
Painea noastra cea de toate zilele este, de cele mai multe ori, o imitatie de paine sau, asa cum caracteriza recent painea alba autorul de mare succes dr. David Rubin, o combinatie bizara intre partea cea mai putin hranitoare a grauntelui de grau si un numar de substante chimice artificiale, dintre care unele sunt chiar daunatoare.
De fapt, ce anume nu este in ordine in legatura cu painea alba?
Totul porneste de la ceea ce se intampla cu graul in cursul macinarii. Bobul de grau este format dintr-un invelis exterior - tarata un embrion - germenele - si un miez - endosperma. Tarata contine majoritatea fibrelor, cantitati generoase de vitamine si elemente minerale, precum si proteine in cantitate mai mica. Germenele, partea vie a plantei, constituie o sursa bogata de vitamine din complexul B, vitamina E, elemente minerale si fibre. Endosperma, care reprezinta aproximativ 4/5 din volumul bobului de grau, contine proteine (gluten) si amidon. Aceasta este singura parte care ramane in faina alba dupa macinare. in mod ironic parca, tocmai partile cele mai hranitoare ale bobului de grau - tarata si germenele - sunt indepartate prin macinare, fiind valorificate in scopuri furajere. Industria alimentara complica si mai mult lucrurile din punct de vedere nutritional prin folosirea catorva substante chimice artificiale, cum ar fi: propilen glicolul (antigelul) pentru mentinerea culorii albe a painii;
acidul diacetiltartaric, un agent emulsifiant; sulfatul de calciu, care usureaza framantarea bucatilor mari de aluat.
Vreti sa spuneti ca ar trebui sa evitam sa consumam paine alba?
La drept vorbind, nici o varietate de paine nu este intru totul nesanatoasa. Chiar si cea mai alba si pufoasa paine ramane un aliment bogat in amidon si sarac in grasime. Ceea ce vrem insa sa spunem este ca unele varietati de paine sunt mult mai bune decat altele.